machetedidactice.com

„Are you an ant?” sau cum am lucrat noi astăzi în mușuroi

Dimineață, pe o ploaie care făcea pământul să chiuie de bucurie, am plecat la centrul care putea transforma niște imagini virtuale în ceva palpabil pentru că de multă vreme știu că alături de cei mici cuvintele nu sunt suficiente. Chiar și așa, cu bogăția de materiale pe care o aduc de fiecare dată, tot sunt momente în care unul sau altul e departe, cască ori e dărâmat de oboseală, tânjește după telefon ori după orice altceva decât ce este oferit. Nu mă descurajează, dimpotrivă, e mai incitant și mai provocator pentru mine, pentru noi, adulții care suntem în fața lor.
Insectele reprezintă un subiect care nu are cum a te plictisi, asta pentru că în micimea lor sunt capabile de atâta ordine, determinare, hărnicie, un exemplu real de care nu poți face abstracție.
Mereu am căutat tot soiul de povești pe care să le aduc în atenția lor pentru că totul este o poveste, pe ea se clădește întreaga activitate, ilustrațiile venind a îmbrăca în culori cuvintele.
Sunt foarte fericită că și de data asta căutările mele au dat roade, Are you an ant? de Judy Allen & Tudor Humphries fiind perfectă pentru ce aveam eu în minte să fac. Cine are copii ori cine lucrează cu ei știu faptul că au o durată scurtă de atenție, așa că doar informații plictisitoare despre fapte nu le-ar păstra atenția, dar această abordare a furnicilor pe care o oferă această carte o va face! Eu și cu ea putem ajuta copiii mici să înțeleagă și să „trăiască” viața unei furnici.

Mi-a plăcut această carte pentru că este foarte informativă. A oferit informații despre întreaga viață a unei furnici, de la naștere până la moarte. Am folosit-o pentru a o citi cu voce tare în Grupa Fluturașilor și voi continua să o fac oriunde va fi nevoie. Important este că am găsit-o și sunt în posesia ei pentru că poate fi legată de știință, totul fiind despre furnici utilizând-o la tema despre insecte. Această carte are imagini grozave, descrieri și informații chiar mai bune.

Sfârșitul cărții compară și pune în contrast furnicile cu oamenii, ceea ce cred că este foarte informativ pentru copiii mici. O altă parte a acestei cărți care îmi place foarte mult este că sfârșitul cărții oferă o secțiune „Știați că?”. Această secțiune oferă preșcolarilor cunoștințe suplimentare și fapte pe care probabil nu le cunoșteau. Chiar așa: știați că păsările își bagă furnici între pene pentru a scăpa de paraziți? Furnicile, cu ajutorul acidului formic pe care-l elimină, elimină paraziții aflați între penele înaripatelor, scăpându-le de mâncărimi și neplăceri.

O secvență interesantă a fost aceea când am vorbit despre relația oamenilor cu furnicile.

People don’t like you in their homes. They may squash you. They may poison you. Or they may sweep the floor so you can’t find anything to eat. (pagina 15)

Așadar, dacă sunt găsite în casă, furnicile sunt fie strivite, fie otrăvite pentru că oamenilor nu le place de ele decât în natură (mă rog, unora nici acolo). Iar aici, la vederea ilustrației, copiii au comentat despre cum fac mamele lor curat și ce se folosește în acest proces.

Am avut parte de o lectură încântătoare, provocatoare cu multe, multe, multe exemple personale, cu povești despre furnicile pe care le-au făsit bunicile, mămicile ori pe care le-au strivit tații ori frații mai mari ori mai mici. Totul trece prin prisma personală, cum este și firesc și trebuie să am răbdare eu și ei pentru a asculta tot soiul de mărturisiri. Și nu ar fi o problemă însă sunt foarte mulți copii și după ce se rostește, cel care a rostit consideră că nu trebuie să-l mai asculte și pe cel de lângă el.

O altă secvență super interesantă a fost atunci când am provocat copiii să creeze o listă alfabetică de insecte, începând cu „A este pentru furnică”. Nu vă gândiți că știu literele alfabetului și înșiruirea lor, dar unii dintre ei știu literele iar cei care au dorit să vină să scrie cuvintele, unii cu ajutor, au fost invitați. A fost „bătaie” și multă nerăbdare chiar și din partea celor care nu le cunosc, asta pentru că știau că vor fi ajutați.

Nu puteam omite Ciclul de viață al furnicii, în acest scop invitând copiii să și-l confecționeze singuri. Materialul l-am cumpărat de pe site-ul teachers pay teachers, locul unde eu găsesc materiale minunate atunci când sunt în lipsă de timp pentru a mi le confecționa singură.

Cred că le-au luat acasă și pot fi de ajutor când vine vorba de insecte pentru că ciclul de viață este același, adică tot patru stadii sunt fie că este vorba de fluture, buburuză, libelulă ori furnică.

Finalul a fost dedicat unei meștereli, mai greuță de data asta însă creativitatea unora dintre ei a depășit orice așteptare. Modelul prezentat era așa:

Și iată ce a ieșit!

O furnică nu poate răsturna un munte, dar îl poate muta din loc încet, bucățică cu bucățică.
Marin Preda.

Lasă un răspuns