În fel și chip despre apă

Luna martie a fost o lună în care am vorbit despre apă mai mult ca niciodată. Am avut infinita plăcere de a ține niște ateliere alături de copii iar acest lucru a prilejuit o serie de discuții legate nu doar despre circuitul apei ci și despre tot ce ține de ea, de la grindină și negură la popoarele care suferă de sete.

Interesant a fost faptul că m-am adresat copiilor din locuri diferite, de la cei care provin din familii înstărite la cei care sunt din neam de căldărari, dar care, totuși, își dau odraslele la școală.

Copiii, indiferent de unde provin, sunt curioși. Au un licăr în ochi care-ți spune ce anume îi interesează și ce anume îi incită. Plictiseala nu și-a făcut apariția la aceste întâlniri chiar dacă au mai fost copii care au căscat.


Mi-a plăcut mult și provocarea de a ține aceste ateliere prin prisma faptului că fiecare copil avea așteptări de la mine, nefiind la prima întâlnire.
Din start trebuie să mulțumesc unei mămici, dar și doamnelor învățătoare pentru interesul și determinarea de a cheltui din banii proprii, strict în interesul elevilor lor. Nu e puțin lucru să-ți rupi din bugetul personal numai pentru că pasiunea și harul te fac să cauți altceva.

Faptul că tema e aceeași nu știrbește cu nimic întâlnirile pentru că auditoriul este diferit și interacționează la fel. Am întâlnit copii care nu știau lucruri elementare așa cum am întâlnit copii care erau foarte puși la punct cu detalii la tema discutată. E provocator ca informații elaborate să le transmiți pe înțelesul lor, însă la acest capitol există și în România un fond de carte care te scoate din impas. Trebuie doar să ai cunoștință de existența lui, pentru ca mai apoi să-l poți folosi.

Evident că la tema abordată, experimentele au fost cireașa de pe tort, așa cum și interacțiunea cu macheta s-a dorit a fi individuală. În acest sens am refăcut circuitul apei de câte ori a fost nevoie pentru ca fiecare copil să poată completa macheta.

Nici fișele nu au fost mai prejos, școlarii fiind extrem de interesați de completat, colorat, decupat și lipit.

Când vine vorba de experimente, toți copiii vor ca ele să se desfășoare individual, dar acest lucru nu este posibil datorită numărului mare de participanți. Până apuci să împarți cele necesare trece timpul iar experimentul nu iese așa cum ar trebui. Legat de asta, vreau să vă spun că la experimentul cu gheața, unde au fost cele mai mari rateuri el neavând finalitatea dorită, trebuie ca între momentul în care cubul a fost scos din congelator și până se folosește să nu treacă mai mult de câteva minute. Așa, el începe să se dezghețe și nu se mai prinde ața pentru a-l pescui. Primele două ateliere am avut câte doi copii care au izbutit, dar la al treilea, pentru că frigiderul în care au stat cuburile până le-am folosit și clasa unde am desfășurat activitatea era la o distanță destul de mare a făcut posibil acest deznodământ. Mi-a părut foarte rău însă i-am încurajat pe copii să încerce acasă nefiind necesare cheltuieli mari.

Nici norul în pahar nu a reușit așa cum mi-aș fi dorit, asta pentru că cei mici au mutat capacul, așa aburul risipindu-se în văzduh. Ceva, ceva a ieșit, dar nu spectaculos.

Ploaia în pahar a avut efecte spectaculoase, fiind foarte apreciată de școlari.

Doresc să mă opresc oleacă și asupra machetei. E de mare efect și faptul că înflorește (a se citi completează) în timp ce vorbim, e privită cu interes. Copilul știe că și el a contribuit – personal – la acest fapt.

Evident că nu pot uita Circuitul apei într-o pungă, care a avut același impact asupra școlarilor. S-a lucrat cu drag și nerăbdare de a adăuga apa pentru a completa circuitul.

O lună minunată care a început la Londra, acolo unde am văzut apa formând un circuit perfect și terminându-se aici, pe plaiurile natale, într-o companie de vis.

Cum pot țopăi gândurile pe meridiane

Atmosfera de afară nu s-a schimbat în ultimele zile. A mai nins, iar stratul de zăpadă a rezistat pentru că temperaturile au dorit acest lucru.
Cei care iubesc joaca prin zăpadă au avut cadrul necesar pentru asta, dar eu, ocolesc cât pot. Nu-mi place pentru că suport frigul tot mai greu. Luca a ieșit preț de câteva zeci de minute, dar pentru că a trebuit nu că i-ar fi făcut o plăcere deosebită.

Îmi place iarna s-o privesc de dincolo de fereastră și o consider ca un medic, poate din cauza albului omniprezent ori din cauza senzației de curățenie. Îmi tot spun că temperaturile joase vor distruge o parte din microbii care ne tot pricinuiesc neplăceri, înfundându-ne nasurile și schimbându-ne vocile.

În casă, așa ca pe final de scurtă vacanță, m-am jucat cu Luca pe un planiglob. Nu e prima dată când țopăim pe meridiane și plăcerea nu se diminuează. Subiectele abordate sunt de de fiecare dată altele, asta și pentru că noi suntem la vârste diferite.

Ne-am hotărât să „schimbăm” locul animalelor și să le ducem în locuri nefamiliare lor, analizând cum anume s-ar acomoda, dacă se vor acomoda, ce schimbări ar trebui să sufere organismul lor pentru a rezista.

De ceva vreme, urmărim la Nat Geo Wild o serie de reportaje în care sunt prezentate mutațiile pe care le-au suferit animalele atunci când faliile s-au rupt iar continentele s-au format. Sunt spectaculoase transformările prezentate, ca să nu mai pomenesc de speciile nou formate. Am atașat două dintre multele documentare pe care le-am urmărit și care ne-au ajutat să înțelegem mai bine cum au stat lucrurile și cât de mult timp a trebuit să treacă pentru ca unele specii să sufere aceste transformări ajungând la forma de azi.

 

Spuneam că am mai hoinărit pe planiglob și cum am făcut asta, puteți urmări accesând linkul de mai jos.

Hoinărim pe continente şi dezlegăm misterele lumii alături de Scooby- Doo

O altă activitate pe care am făcut-o mai demult a fost aceea în care am vorbit, tot pe suportul unui planiglob, despre Africa, mai în amănunt.

Un planiglob atât de util

Nu evitați genul acesta de activități pentru că veți fi câștigați atât voi ca părinți, dar mai ales copiii.

Planetele la ceas de seară

E seară, dar nu foarte târziu. Trag de zor să termin de onorat machetele ce mi-au fost solicitate. Încerc să-l angrenez și pe Luca în lucrul meu. E un prilej de a mai recapitula una-alta și de a ne aduce aminte de activitățile de odinioară, cele care tratau aceeași temă.
L-am făcut curios. A dat curs rostirilor mele și ne-am jucat, așa cum știm noi.

Planetele sunt cele mai mari corpuri exceptând Soarele. Spre deosebire de Soare, planetele nu produc energia lor proprie, în schimb planetele reflectă căldura și lumina vizibilă produsă de Soare. Planetele Jupiter și Saturn emit radiații radio, undele radio, emise de Jupiter sunt așa puternice încât pot fi receptionate pe Pământ cu radiotelescoape. Cele patru planete de lângă Soare:
Mercur, Venus, Pământ și Marte se numesc planete terestriale, ele par să conțină fier și roci. Planetele terestriale și Pluto sunt cele mai mici planete. Pământul are un satelit, Marte are doi și Pluto are unul. Mercur și Venus nu au sateliti.
Distanțele dintre planete se măsoară în unități astronomice.
Cele mai mari planete, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun sunt numite planete gigant. În comparație cu planetele terestriale ele conțin fie și roci. Fiecare din planetele gigant au câțiva sateliți. De asemenea, ele au inele în jurul lor. Doar inelul luminos al planetei Saturn poate fi ușor văzut cu un telescop mic. Toate planetele sunt înconjurate de variate tipuri de gaze. Gazele care înconjoară o planetă se numesc atmosferă. Pământul este singura planetă care are destul oxigen în jurul său și destulă apă pe suprafața sa pentru a menține viața.

Clasificarea planetelor
După mărime

planete mici – Mercur, Venus, Pamânt, Marte


planete gigant – Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun.

După compoziție

terestre – Mercur, Venus, Pamant, Marte;
gazoase – Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun;

Planetele terestre sunt compuse din piatră și metal, au o densitate relativ mare, rotație mai înceată, suprafață solida, nu au inele și au puțini sateliți.
Planetele gazoase sunt compuse din hidrogen și heliu, în general au densități mici, rotație rapidă, au inele și mulți sateliți.

Dup poziția lor față de Pământ

planete inferioare – Mercur și Venus;
planete superioare – Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun.

Planetele inferioare sunt mai aproape de Soare decât Pământul Ele au faze, ca Luna când este văzută de pe Pământ.
Planetele superioare sunt mai departe de Soare decât Pământul. Ele se văd întotdeauna în toatalitate sau aproape în totalitate.

Cronologic

planete clasice – Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn. Sunt cunoscute încă din timpurile preistorice; sunt vizibile cu ochiul liber.
planete moderne – Uranus, Neptun. Au fost descoperite în timpurile moderne; nu se văd cu ochiul liber.

De pe descoperă.ro am mai aflat următoarele:

Cu ajutorul telescopului Spitzer Space a fost descoperit primul sistem alcătuit din şapte planete de mărimea Pământului care orbitează aceeaşi stea, a anunţat NASA, miercuri, într-o conferinţă de presă. Trei dintre ele se află într-o zonă cu un mediu propice pentru a fi locuibil.

În cadrul sistemului TRAPPIST-1 au fost descoperite 7 planete asemănătoare Terrei care orbitează aceeaşi stea aflată la 40 de ani lumină depărtare de Pământ, a anunţat cercetătorul Thomas Zurbuchen, asociat al Science Mission Directorate din Washingron. Trei dintre cele şapte planete au fost descoperite în mai 2016.

Această descoperire din afara sistemului nostru solar este rară, deoarece planetele ar putea fi similare ca mărime cu Pământul, ceea ce înseamnă că ar putea avea apă pe suprafeţele lor şi eventual ar putea suporta forme de viaţă.

Planetele se află în constelaţia Vărsătorului. Aflându-se în afara sistemului nostru solar, aceste planete sunt cunoscute ca exoplanete. Sistemul de exoplanete este denumit TRAPPIST-1.

Activități educative pentru copii – O fetiță spanioloaică

Am avut bucuria de a confecționa un material pentru o fetiță de clasa a II-a. I-a fost solicitat un proiect iar alegerea a fost legată de Spania.
Pentru asta a fost necesar ca materialul să nu fie terminat, asta revenind în sarcina micuței eleve.
O hartă a Spaniei nu avea cum să lipsească. Pe ea am marcat șase orașe importante.

Pentru fiecare în parte am confecționat niște cartoline cu monumentele reprezentative ori cu festivalurile celebre, aici referindu-mă la cel de la Pamplona. Acestea au fost specificate de către mama copilului.
1. Barcelona – Sagrada Familia
2. Madrid – Palacio Real
3. Valencia – City of Arts and Sciences
4. Sevilla – Metropol Parasol
5. Granada – Alhambra
6. Pamplona – poza de la festivalul San Fermin

Cartolinele le-am făcut sub forma unor felicitări pe care le-am laminat dar nu integral. pentru că interiorul l-am lăsat fără folie, așa copilul putând scrie câteva cuvinte despre imaginea respectivă.                            

Un alt element pentru care am optat a fost acela al unui craft. M-am gândit că pentru o fetiță este tentant să meșterească ceva de genul. Cum suntem în Spania vă gândeați că poate lipsi o dansatoare? Ei bine, nu!

Iată cum am pregătit acest material inspirată fiind de site-ul make it your own. Am adus modificările de rigoare, în funcție de cum am văzut eu figurina finală.
Materialele de care aveți nevoie pentru a confecționa acest craft:
fetru de diferite culori
un tipar cu silueta dansatoarei
hârtia de filtru de la filtrele de cafea
ață de bumbac de diferite culori
strasuri de diferite culori
bandă decorativă
ornamente din mătase (eu am folosit flori galbene și roșii)
foarfece
pastă de lipit
bandă dublu adezivă
dantelă de mătase de diferite culori


Ar fi trebuit să pictez mâinile și fața dar nu am făcut-o. Am decupat silueta, apoi i-am confecționat o bluză din fetru și am atașat fusta. La mijloc am pus un brâu pe care am lipit câteva ștrasuri. Pentru a da senzația de înfoiat, am lipit două rânduri de volane din dantelă. Pentru păr am făcut două cercuri din ață de bumbac și i-am pus și-o floare, ca să fie elegantă. 🙂 La final, această dansatoare alături de colegele ei vor fi montate pe banda decorativă.

Ca de fiecare dată, abia aștept să văd reacțiile fetiței dar și a mamei. Mulțumesc pentru încredere!

L.E. Totul a fost ok. Coletul a ajuns iar eu sunt foarte fericită.

Activități educative copii – Când lucrușoarele pe care le confecționezi au o utilitate atât de mare, cum poți fi altfel decât fericit?

Am să las imaginile să vorbească pentru că spun mai multe decât aș putea spune eu. Atât vreau să precizez: macheta a fost făcută acum câțiva ani. Și voi mai atașa și o parte din comentariile Cameliei David, cea la care a ajuns această hartă.
Mulțumesc frumos, pentru încredere dar și colaborare!

Harta nu a confecționat-o Tudor, ci am achiziționat-o cu vreo doi ani în urmă de la Machete didactice, sursa pe care vi-o recomandăm și vouă! Tudor doar a mai îmbunătățit-o cu „apele” și denumirile formelor de relief și cel mai important, a înțeles informațiile și a știut să le prezinte în fața colegilor și a doamnei învățătoare!

Să știi că noi de când o avem, am folosit-o de multe ori și la activități individuale și la jocuri de grup.

15317795_10208262053331235_7564895266080711550_n 15338623_10208262052691219_4656040373107370832_n 15356639_10208262052851223_2213387721824474211_n 15400544_10208262052731220_1926282899262022306_n 15420936_10208262054091254_277538455650181529_n 15421002_10208262053251233_1231111300349572716_n 15442264_10208262054051253_2233928873912808639_n15420936_10208262054091254_277538455650181529_n

Activități educative copii – Primăvara și aerul curat

A venit iarăși momentul să vorbim despre aer și importanța lui. Cred că nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care, din cauza aglomerației din diminețile cu școală, să nu ne fugă gândul la aer curat și la un colțișor mai puțin poluat. Zecile de mașini ce aduc copiii la școală lasă în urma lor un aer greu de respirat. Iar acest lucru este atât de greu de suportat. Ne ferim și noi,cât putem, să nu inspirăm din plin aceste noxe, pentru că sunt momente când pur și simplu suntem învăluiți de gazele de eșapament. Ne ținem respirația și trecem repede prin ele.

Ne-am gândit să mai vorbim puțin despre aerul nostru, cel fără de care nu am putea trăi.

În ajutor ne-a sărit mai multe materiale care ne-au deslușit noțiuni atât de interesante. Printre ele manualul de științe, macheta didactică cu straturile de atmosferă, dar și câteva enciclopedii.

Despre aer – video

DSC_2886

Apoi s-a jucat, din nou, cu macheta noastră „feliată”. Și lui dar și mie îmi place foarte mult cum a ieșit și, cu toate că o avem de mai bine de un an, ea s-a păstrat intactă. Este foarte aerisită și noțiunile reprezentate sunt extrem de clare.

DSC_2847DSC_2848DSC_2849Pe macheta noastră sunt delimitate toate păturile atmosferei: troposferă, stratosferă, mezosferă, termosferă și exosferă. Am remarcat că Luca nu a uitat multe din noțiunile învățate anterior la acest subiect.

Despre aer straturi – video

Ce am aflat acum nou? Păi despre faptul că aerul este un amestec de gaze (azot, oxigen, dioxid de carbon și altele). Că există o legătură între plantele verzi , oxigen și dioxid de carbon. Că energia dată de forța vântului se numește energie eoliană și că este energia viitorului.

Deasemenea am făcut un dialog între o plantă și un copil care a poluat mediul. A fost foarte interesant și captivant. Trebuie să faceți tot posibilul să vă găsiți timp pentru a vorbi despre aceste lucruri sau despre altele, dar să aveți un schimb de păreri și timp petrecut împreună. Aceste dialoguri vor deschide porți spre subiecte pe care, poate, cei mici nu au avut curajul până acum să le rostească. Până nu veți încerca, să vedeți cu adevărat cum este, poate să vă povestească oricine, orice, că sentimentele nu au aceeași intensitate. Și dați-ne de știre cum a fost!

Machete didactice – O machetă folosită la timp poate face diferența!

Pentru mine, machetele didactice au constituit o rezolvare a multor probleme pe care le întâmpinam atunci când doream să fac o activitate alături de fiul meu, și voiam ca și el să participe efectiv la ea. De-a lungul timpului a trebuit să răspund de mai multe ori la întrebarea:

,, Ce-ți trebuie aceste machete când există hărți, dicționare și alte suporturi din hârtie?”

Este adevărat, există tot felul de reprezentări fie că sunt făcute pe hârtie, pe plastic sau mai știu eu pe ce suport, însă, consider că polistirenul este mai ofertant.

Voi exemplifica cele rostite de mine pentru a nu rămâne niște vorbe spuse-n van.

Iată, la o lecție în care s-a făcut vorbire despre ciclul de viață al fluturelui și am avut posibilitatea unui atelier la grădiniță, planșa făcută a dat posibiliatea tuturor copiilor să o completeze, asemenea unui puzzle, așa rămânând în memoria lor, chiar dacă aveau doar 4 anișori.

Când tema săptămânală a fost aceea a orașului în care trăiesc, copiii au avut posibilitatea să construiască un asemenea tablou folosind piese din polistiren. Aici am confecționat de la blocuri și străzi, la biserică, grădiniță și primărie.

Am reușit să facem întâlniri de neuitat și atunci când tema era alfabetul meseriilor, a florilor, a sporturilor iar aici sprijinul a venit din partea lui Meșterel și Meșterica.

La temele marine, când a fost vorba despre ciclul de viață al căluțului de mare, sau al broaștei fie ea țestoase sau nu, tot aceste machete ne-au ajutat la înțelegea acestui aspect al discuțiilor noastre.

 

Au fost și teme legate de geografie, unde drumul unei picături de apă a fost mai ușor înțeles sub forma acestui concept. Variante sunt infinite, eu reușind a confecționa doar câteva exemple.

Nici pământul nu a rămas necercetat.

În activitățile noastre am vorbit despre solstiții și echinocții, fazele lunii , noțiuni cam grele pentru un copil de 6 -7 anișori. Și totuși, am reușit să găsesc o formulă atractivă și pentru acest gen de subiecte.

Pentru o temă din clasele primare, când se dorea a se face vorbire despre animalele sălbatice de pe teritoriul țării noastre, am confecționat o hartă a Românieie, în relief, pe care au fost atașate cartolinele respective.

harta 6

img151

La călătoria noastră prin lume, am avut sprijinul tuturor hărților continentelor, pe care am putut atașa foarte ușor, capitale, țări, animale sau tot ceea ce a fost de trebuință.

Am făcut și lecții de istorie, iar aici puteți vedea o hartă dragă lui Luca, cea a Românieie de pe vremea lui Cuza.

Trebuie să mai amintesc de planșele folosite la matematică? De copacul cu silabe?

Nu doresc a uita despre instrumentele muzicale, iar acestea nu se prea regăsesc în cămine și grădinițe. E mare păcat!

Precum se vede mai sus, posibilitățile sunt practic infinite. Se poate aborda orice fel de temă și se pot confecționa materiale pe care dealtfel, nu le găsești în comerț.

Ce poate fi mai frumos, decât să-ți personalizezi abordarea?

Ce poate fi mai interesant pentru un copil decât să-l angrenezi în activitate, participând efectiv?

Ce se poate dori mai mult de la activitate decât trecerea prin tot soiul de experinte tactile, vizuale, auditive?

Dacă veți avea puțintică răbdare, răsfoind blogul meu, veți descoperi multe activități de acest gen. Și, vă rog să mă credeți, copiii sunt extrem de încântați și cooperanți la așa manifestări. Am verificat, nu o dată!

Machete didactice * La – 20 grade e lesne de vorbit despre animale polare.

Imagine

La cum s-au derulat gradele în termometru de la începutul lui noiembrie, ne temeam cu toţii că nu vom mai avea ocazia să vorbim despre aceste animale polare aşa cum se cuvine, adică într-un mediu propice. Dar iata că ultimele două săptămâni, aici în Bucovina, mama natură a fost mai mult decât ofertantă şi ne-a dăruit temperaturi de -15 grade şi mai jos, care au căzut mănuşă pentru aceste activităţi ce stăteau în aşteptare.

În aşa imagini glaciare se încadrau perfect atât pinguinii, urşii polari, câteva foci, nemaivorbind despre sloiurile de gheaţă. E drept că nu te lasă inima să nu strecori şi câte un iglou, chiar dacă ele nu se află la poli, cu adevărat. Dar sunt minunaţi acesti eschimoşi şi ale lor obiceiuri.

Aşa că, având toate elementele de decor, m-am hotărât să ,,pun” de-o machetă cu această temă, asta pentru că trebuie să recunosc, că nici mie nu-mi displace a face vorbire despre acest subiect.

Am confecţionat din polistiren elemente care adunate să creeze un colţ alb, de cleştar.

Postamentul acestei machete are dimensiunea de 1 metru lungime şi 60 centimetri lăţime. Am ales această dimensiune pentru a putea integra toate celelalte machete mai mici.

Pe acest postament am pus doi pinguini, dimeniune lor fiind de 30 centimetri înălţime şi 20 lăţime. Unul stă pe o bucată de gheaţă, cocoţat, iar celălalt se odihneşte după o partidă de pescuit.

ImagineImagine

Am mai confecţionat o focă, iar dimensiunile acesteia sunt următoarele: înălţime de 35 centimetri iar lăţimea , tot atât.

Imagine

Cel mai mare prădător terestru, ursul polar şi-a găsit loc şi pe macheta noastră el având dimensiunile de 50 centimetri lungime şi 40 centimetri înălţime.

Imagine

Toate aceste vietăţi au fost plasate printre banchize şi sloiuri, iar casa eschimoşilor, adică igloul certifică şi prezenţa umană în cele mai vitrege condiţii meteorologice.

ImagineImagineImagine

După ce am terminat-o am avut parte de câteva reprize de joc şi învăţat alături de Luca, ce a fost foarte încântat să aprofundeze acest subiect.

ImagineImagine

Însă vă voi povesti mâine cum ne-a ajutat pe noi acestă machetă să facem o călătorie de toată frumuseţea, tooooocmai la Poli!

Activitati educative copii – Continentul American, o vizită mult visată

Mi-a rămas întipărită în minte expresia că, „orice om își dorește să calce o data în viață pe tărâm american, așa cum orice romantic visează să vadă Parisul, la propriu”.

Eu personal, nu am reușit până acum să vizitez nici una din aceste destinații, spre deosebire de Răzvan, care a bifat deja Franța. Însă speranța moare ultima!

Acest lucru nu m-a împiedicat să călătoresc la braț cu fiul meu cel mic, tooocmai în America. Și nu numai în continentul nordic ci și în cel sudic.

După ce s-au lecturat informațiile din enciclopediile noastre dragi, de unde s-au aflat multe date noi și sau vizionat imagini din aceste ținuturi, Luca a lucrat cu macheta personala.

Poate vă veți întreba, de ce tot insist cu aceste machete? Deoarece consider că îmbinarea dintre vizual – oral – motric are șanse mult mai mari de reușită, de a fi asimilat.

Să nu vă închipuiți că Luca pus în fața unei hărți turuie țările și le pune pe hartă cu ochii închisi. Nici vorbă! Cel puțin nu acum, la acest moment.

Însă faptul că citește toate țările, că vede unde sunt puse pe hartă, că vede drapelele, îi va crea în minte niște conexiuni care la momentul oportun , se vor consolida.

Cel puțin asta cred…… și pe urmă, nu are ce să-i dăuneze un exercițiu atât de plăcut și atât de ….colorat! Unde mai pui, ce destinații excepționale, am parcurs în doi! Sau uneori în trei, că era și Răzvan. Tatăl este în gândurile noastre, pentru că serviciul lui îl duce în niște destinații….mioritice!

După ce ne-am jucat cu macheta, a urmat o activitate dragă copilului și anume, cea de completare cu abțibilduri cu drapele a unei hărti a continentului american. Aici, iar se repetă țările, pozitionarea lor pe hartă completate de lipirea drapelului aferent.

Activitatea noastră a continuat cu un puzzle. Dar aici , în acest atlas nu este doar puzzle-ul ci și câteva informatii despre acest continent. Este o carte strașnică pe care vă invit s-o achizitionaț,i pentru că merita fiecare bănuț!

Am pregătit câteva fișe pentru Luca, iar acestea au avut ca scop un exercițiu de scriere dar și puțin divertisment. Puteți încerca și asta, pentru că veți avea parte de clipe amuzante.

Fișele completate de Luca sunt atașate mai jos. Sper ca din imagini să răzbată și atmosfera de lucru dar și plăcerea de-a participa la ea.

img467 img468 img469

La finalul acestei prezentări doresc sa transmit un gând bun și unor persoane pe care nu le-am văzut încă în realitate dar de care aud mereu și anume, aș dori să-i transmit Adelei și familiei ei, tihnă multă și viață frumoasă pe Tărâmul Făgăduinței!

Și mai am un mesaj pentru doi oameni foarte dragi fiului meu cel mare, si pe care chiar dacă nu-i cunosc deloc, din gesturile lui (că la vorbe, tare-i zgârcit!) răzbat numai gânduri bune și o prietenie pe care eu aș dori-o reala, nu virtuală.

Este vorba de Daria si de Răzvan pe care eu îi îmbrățisez părintește și cărora le urez o viață frumoasă împreună. Faptul că au ajuns acolo „în doi”, nu poate fi întâmplător, așa cum, nimic în viață asta nu este.

Iar eu rămân cu speranța de-a vizita măcar și pentru câteva zile, această Noua Lume.