Activități educative copii – Bănuiam că există Prințul Dorință, dar astăzi el a căpătat chip

Zilele în care sosește curierul aducând cărți sunt zile frumoase. Le comandăm cu drag și le așteptăm cu nerăbdare. Am mai povestit că în ceea ce mă privește, am un mic of legat de faptul că nu mai pot răsfoi cartea înainte de-a o comanda/cumpara, însă există avantaje și dezavantaje, ca în orice intreprinzi.

Și iată că în viața noastră a poposit Prințul Dorință. Și am descoperit un chip cum nu credeam că poate avea un prinț.

DSC_9870

Da, cel pe care îl vedeți mai sus este Prințul Dorință. Nu are veșminte de nici un fel însă felul cum arată și lacrimile lui spun atât de mult!

Așadar, Prințul Dorință este o carte scrisă de Mihail Kuzmin, apărută la Editura Galaxia copiilor și este tradusă de Ciprian Nițișor. Ilustrațiile sunt semnate de Gabriel Șerban și sunt minunate!

Cartea face parte din colecția Călătorii în lumea basmelor care reunește, într-o formulă grafică deosebită, cele mai frumoase basme din lumea întreagă.

Nu este voluminoasă, are 32 de pagini și cum spuneam mai sus, este prețioasă. Hârtia cerată, desenele extrem de expresive iar fontul ales, numai bun de citit de micii școlărei.

Luca si Printul Dorinta cartea

Luca si Printul Dorinta carte 3

S-a lecturat repede și cu drag și veți putea urmări în înregistrarea video de mai jos cum a fost.

Luca citește Prințul Dorință – video

Apoi, ca la orice carte nou lecturată, urmează tot felul de discuții care mai de care mai frumoase. Unele au o mină serioasă, altele, din contră, se duc pe tărâmuri pline de fantasme. Sunt convinsă de importanța lecturii, dar peste ani, vor rămâne amintirile legate de aceste dialoguri, mamă- copil. De neprețuit!

Luca și mama despre dorințe – video

Revenind la Prințul nostru, povestea sună așa: un pescar pe nume Nu-Beau-Ceai foarte, foarte sărac, întâlnește într-o zi o arătare ciudată, o broască uriașă cu cap de om și șase perechi de mâini,care este capabilă să îi îndeplinească toate dorințele. Ceea ce se și întâmplă. Și așa, pescarul nostru sărac lipit pământului, se transformă într-un om bogat, cu familie și copii, cu magazine și servitori. Dar vine o zi când se satură de toate acestea și-și dă seama că este nefericit, chiar mai nefericit decât era atunci când sărac, și stătea în barca lui spartă. Într-o zi, aude un băiețel plângând și i se face tare milă de el. Este Prințul Dorință, cel care-i fusese alături zi de zi, fără ca el să știe. Acesta îl roagă pe Nu-Beau-Ceai să-i dea voie din nou să intre in viața lui, iar pescarul nostru se lasă înduplecat și redevine astfel, inconștient, pescarul sărac de altădată.

DSC_9852 DSC_9854

Activitatea noastră a continuat cu câteva exerciții scrise la limba română. Ce a ieșit se vede mai jos.

Luca lucrează la limba română – video

Vă dorim și vouă, lectură plăcută și discuții pe măsură!

img004img005DSC_9858

Machete didactice – Provocare la lectură

DSC_0136De câteva zile tot văd în mediul virtual un soi de joc, în care cineva te provoacă să faci o listă cu zece titluri de cărți îndrăgite de tine. Am așteptat și mi-am dorit să văd din partea cui voi primi și eu, această provocare. Trebuie să recunosc că mi-am dorit acest lucru așa cum trebuie să recunosc că voiam să aflu cine îmi va ,,arunca mânușa”.

Și iată că Veronica Svanstrom a fost aceea care s-a gândit la mine, iar pentru asta îi mulțumesc.

Lista mea de titluri arată așa, acum în această zi:

Ileana Vulpescu – Arta conversației

Selma Lagerlof – Charlotte Lowenskold

Tolstoi – Anna Karenina

Frans Eemil Sillanpaa – Silja

J.D. Salinger – De veghe în lanul de secară

Emil Brumaru – Ruina unui samovar

John Fowles – Magicianul

John Steinbeck – Oameni și șoareci

Marin Sorescu – Ocolul infinitului mic pornind de la nimic

Gustave Flaubert – Madame Bovary

Știu că zece titluri sunt prea puține pentru a cuprinde multitudinea de cărți citite, practic într-o viață. Mă bucur de fiecare carte pe care pot s-o citesc, așa cum mă bucur de schimbarea pe care o înlesnesc în mintea și sufletul meu.

Doresc să amintesc de multele ore de lectură petrecute alături de băieții mei, ore în care ne-am bucurat de întâlnirea cu personaje fabuloase, miraculoase, de neuitat. Și aici lista este destul de lungă chiar în ceea ce-l privește pe Luca, cel mai mic cititor din familia noastră. Însă el are o viață înainte de a cunoaște și întâlni personaje de tot soiul.

Și iată cum macheta de astăzi s-a potrivit mănușă. E vorba de o buburuză, mare amatoare de lectură. Oare ce-o fi citind acolo?

DSC_0137DSC_0140

P.S. Doresc să-i mulțumesc Elenei pentru încrederea acordată și pentru colaborare.

Activități educative copii – Sora-soarelui, o floare mare și mândră, vorba lui Sadoveanu

Luca floarea soareluiFloarea-soarelui! Sunt pline câmpurile acum de aceste minunate flori ce așteaptă să fie recoltate pentru roadele lor. Această floare mare și mândră, vorba lui Sadoveanu .

Am admirat și noi, în drumurile noastre, mândrețea asta de floare care se rotește după soare. Acum, stau toate cu capul plecat, pline de semințe hrănitoare. Și parcă trecând pe lângă ele auzim: vorbiți și despre noi, vorbiți și despre noi! Și asta am și făcut.

În demersul nostru științific alături ne-au stat cele două atlase Botanice, unul de la editura Steaua Nordului iar celălalt de la Editura Didactică și Pedagogică. Nu este prima dată când apelăm la ele și sunt convinsă că de multe ori le vom mai citi rândurile.

Luca floarea soarelui3

Aici ne-am dumirit care-i treaba cu aceste plante, ce fel de semințe au, cum sunt polenizate și multe alte lucruri interesante. Aceste cărți au informații foarte amănunțite, însă noi alegem ce este pe măsura noastră, acum. Imaginile sunt excelente, paginile numai bune de mângâiat.

Am luat o floare a soarelui dintr-o margine de lan și am putut să o disecăm și să o analizăm după bunul plac, asta pentru a ne satisface curiozitatea. Așa, Luca a putut vedea ce tulpină viguroase are, ce rădăcini firoase, ce frunze aspre dar și ce mândrețe de floare. Am dorit ca să observe cum sunt așezate semințele, ce miros au și ce gust, așa crude. A fost mirat să vadă că în mijlocul florii, acolo unde semințele nu erau dezvoltate, există o substanță cleioasă ce nu a ieșit la spălat din prima.

DSC_0080

După ce am văzut cum stă treaba cu această plantă din punct de vedere botanic, am dorit să vedem dacă o regăsim și în ceva lecturi de-ale noastre. Și cele mai repede au sosit din partea lui Lizuca din Dumbrava Minunata de Mihail Sadoveanu, dar și din Călătorie printre ierburi și lumină de Iulia Iordan. Noi fiind din partea locului, am fost în dumbravă de nenumărate ori și Luca a zăbovit oleacă în scorbura Lizucăi, ceea ce i-a plăcut la nebunie. Răchita este acum bătrână, dar dacă ești atent, multe poți auzi de la ea :).

Luca Dumbrava Minunata 2013

Am vizitat și Casa memorială a scriitorului de mai multe ori, iar acolo, într-una din vizite am găsit o doamnă ghid foarte drăguță, care a stat și a ascultat cum a citit Luca ce scria pe panourile de acolo.

Luca Dumbrava Minunata 20132

De acolo am luat și cartea Dumbrava Minunată, pe care n-o găsisem nicăieri.  img019

Tot anul trecut am citit pentru prima dată Dumbrava Minunată, iar lui Luca i-a plăcut povestea. Am făcut și niște fișe pe care  le-a completat după lectură.

Luca Dumbrava Minunata 20133

Iată că a mai trecut un an și ne-am reîntors în Dumbravă, de data aceasta pentru a citi capitolul Sora Soarelui. Totul a pornit de la studiul florii soarelui.

Luca citește capitolul Sora Soarelui – video

Și de această dată am pregătit niște fișe cu câteva întrebări legate de subiectul nostru. Dacă doriți a le completa, le găsiți mai jos.

img014img015

Bordurile pentru fișele noastre le-am luat de aici. Fisele lucrate de copil sunt mai jos.

img018img020

Luca floarea soarelui4

Pe lângă fișe am pregătit și un craft. El are forma florii soarelui, iar pe petalele ei am dorit ca să se scrie cuvinte ce te trimit cu gândul la ea. Luca a scris pe aceste petale cuvinte cum ar fi: galben, căldură, vară, mândră, solar, mare, câmp, recolte, ulei etc.Floarea am realizat-o dintr-un inel, pe care sunt atârnate eșarfele în magazine iar  petalele din hârtie. Petalele le-am făcut duble pentru a le putea atașa de inel și pentru a se putea scrie pe interiorul lor. A ieșit foarte frumos și de efect.

DSC_0108 DSC_0109

Luca floarea soarelui2

Și așa am reușit ca alături de floarea soarelui să petrecem clipe frumoase, la fel ca și înfățișarea ei. Cu siguranță, până începe școala vom mai merge într-o vizită în Dumbravă și vă vom povesti ce am mai găsit pe acolo. Dacă aveți drum în partea asta de țară, nu ezitați să faceți o plimbare și aici. Toamna îmbracă dumbrava în haine extrem de prețioase.

Machete didactice – Despre uniforme școlare

DSC_9859 DSC_9861

Nu înțeleg și nici nu am fost capabilă vreodată să înțeleg de ce este ura asta împotriva uniformelor. Am purtat uniformă toată școala și nu am luat niciodată în calcul că s-ar putea fără ea. Aici trebuie să recunosc faptul că, pe vremea mea, nu exista așa o varietate în ceea ce privește vestimentația. Adica exista, dar nu la noi în urbe.

Vreau să spun că era o mândrie dacă erai elevul unui liceu ( acum colegiu:)) renumit să vadă și ceilalți matricola și insemnele școlii pe care o reprezentai. Nici în clasă nu am avut discuții de acest gen, cu excepția bentiței, pe care dacă nu o aveai, la unele ore se declanșau adevărate tragedii.

Mă întâlnesc și acum cu dragele mele profesoare, care țineu cu ,,dinții” de ținuta elevilor și mă gândesc la faptul că acum, în zilele noastre, ar fi fost distruse la propriu, de atitudinea copiilor.

Stau și privesc puhoaiele de adolescenți ce vin și pleacă de la școală zi de zi și e greu să nu te crucești deseori. Sunt pur și simplu ridicoli prin  hainele pe care le poartă. Nu doresc a povesti despre kitsch-ul ce-ți strivește retina și despre acordurile scoase de melodiile telefoanelor pe care le țin în mână, ci vreau să povestesc despre ce generează această ținută adoptată.

Cum să fii atent la ore atunci când, colega ta este scoasă la tablă și dacă ridică mâna, rămâne în fundul gol? Unde zboară gândurile? Cine mai are chef de formule sau mai știu eu ce ecuații? Ce te faci dacă o elevă se apleacă să arate ceva iar bluza,pur și simplu, i-a rămas prea mică instantaneu?

Îmi amintesc de o întâmplare amuzantă când, trebuind să dau curs unei invitații la școală pentru a rezolva tocmai problema uniformelor, am constat că ale fiului meu colege, arătau într-un mare fel: bibilite până în cel mai mic amănunt. Am tras cu ochiul la manichiura mea și mi-am strâns mâinile sub geantă 🙁

Am privit atunci și atitudinea celor care stau la catedră și ce am remarcat a fost o ambiguitate. Musai cu uniformă dar … .

Colegiul pe care l-a frecventat fiul meu cel mare a abordat o regulă foarte strictă în ceea ce privește uniforma, la genul că, nu intrai la ore dacă nu o aveai. Grdienii erau adevărați vulturi la primele ore ale dimineții. Așa zburau de la geamuri sacouri și veste, pentru ca rebelii să poată totuși intra în școală. Per ansamblu, uniforma nu are ce să aducă sau să facă rău. Ea trebuie adaptată vârstei și în cazul liceului, profilului respectiv.

Până la urmă trebuie o ținută office. Nu au ce căuta culorile țipătoare, fetele trebuind să fie atente la cât de multă piele lasă să se vadă. Aici nu mă refer la faptul ca acestea să fie îmbumbate până peste urechi, dar nici ca fustele să aibă lungimea chilotului, iar buricul să strălucească la orice rază de lumină pică pe el, datorită ștrasului. Această atitudine se poate adopta pentru timpul liber, cu toate că și atunci am mari rezerve 🙂

Deasemenea să nu uităm părul. Am văzut niște coafuri de … coafuri. Numai bune de intrat în manej, însă dacă ai curajul să comentezi, trebuie să fii pregătit să auzi avalanșa de argumente ale purtătoarelor. Despre machiaj: după 15 ani, chiar și mai devreme, tinerelor fete li se înnegresc ochii. Dar nu puțin ci tare, tare de tot. O fi ceva specific tinerelor din ziua de astăzi!

Consider că puțină decență și bun gust nu au cum să facă rău nimănui, așa cum sunt convinsă că uniforma te duce cu gândul la puțină seriozitate și responsabilitate. Și la o atitudine pe măsură.

Eu am doi băieți, deci aici problema este relativ simplă. Costum, vestă, cămașă. Cravata a fost opțională. Am întrebat-o  pe diriginta lui Răzvan, atunci când el a intrat în clasa a X și avea părul lung, dacă este vreo problemă, iar ea mi-a răspuns că atâta vreme cât își vede de carte nu reprezintă nici un impediment. Așadar, asta a fost!

La Luca este simplu. Învățătoarea a dorit uniforma de tip vechi, aceea în care fetele aveau cămașa cu pătrățele alb-albastre și sarafanele culoarea cernelii. Fără carouri, fără, grena, fără taioare sau fuste plisate. Și toți s-au conformat.

DSC_9860 DSC_9862

Copiii mei machetă poartă uniforme. Sunt gata de școală și așteaptă nerăbdători să învețe să scrie. Mărturie stau stilourile gata de lucru!

Și nu-i așa, că arată minunat cu această vestimentație?

DSC_9864

Activități educative copii – Povestea unchiului Shelby despre LAFCADIO leul care nu s-a lăsat păgubaș

Luca Lafcadio 1

Trebuie musai să vă povestesc despre Lafcadio și despre întâlnirea noastră cu el. Ca și în alte dăți, pețitoarea șefă a fost Alina. Draga mea prietenă Alina, căreia îi mai spun încă o dată, din adâncul sufletului meu, că o iubesc și prețuiesc! Pentru normalitatea ei, pentru simplitate, pentru calmul și atitudinea pozitiva tăcută, nu zgomotoasă. Pentru dragul de frumos pe care-l dăruiește cu atâta naturalețe.

La plecarea de la Brașov, Luca a primit în dar această carte despre care, trebuie să recunosc, nu știam absolut nimic. Nu am auzit despre ea niciodată și nu mi-am închipuit că se poate scrie așa gen de poveste.

Așadar, în brațele noastre a poposit Povestea unchiului Shelby despre Lafcadio leul care nu s-a lăsat păgubaș scrisă de Shel Silverstein.

Povestea unchiului Shelby despre Lafcadio, leul care nu s-a lăsat păgubaş (Shel Silverstein)

Am întâlnit un altfel de umor, așa cum am văzut alt gen de ilustrații, acestea fiind făcute de autor. Dar iată cum prezintă editura această carte:

Sunt multe cărţi frumoase pentru copii. Uneori, avem norocul să întâlnim capodopere. Foarte rar însă ne iese în cale o carte despre care să ştim, încă de la primele rânduri, că o vom iubi mereu. Şi că o vom iubi atât de mult, încât le-o vom citi cu drag copiilor noştri şi, mai târziu, o vom reciti alături de copiii acestora.
Am adunat cu grijă câteva astfel de bijuterii. Acestea sunt Cărţile lui Radu

Puteți vedea și un filmuleț foarte frumos dacă accesați titlul de mai jos.

Shel Silverstein: Lafcadio, the Lion Who Shot Back

Cum am găsit-o noi ? Plină de umor, de cuvinte nou inventate

bezupă adică supă de bezele), bezotocăniță bezelet (anume cotlet de bezele), bezotocăniță (adică tocăniță de bezele), bezomletă (adică omletă de bezele) și bezetot!

Plină de onomatopee și de situații comice nu numai pentru copii ci și pentru adulți.

Dar cine este Shel Silverstein? Acesta este un scriitor american ce a trăit intre anii 1930 și 1999, autor și ilustrator, poet, cântăreț, muzician, caricaturist și autor de cărți de copii. Deoarece nu știa să danseze și să se joace cu mingea, și nici mare succes la fete nu avea, a început să scrie și să deseneze. Și dacă e să completez, bine a făcut! În cărțile destinate copiilor, Silverstein își ia numele de unchiul Shelby. Volumele sale au fost traduse în 30 de limbi și s-au vândut în peste 20 milioane de exemplare. Cu bucurie spun că unul dintre ele a ajuns și în căsuța noastră.

Lectura cărții a început de îndată ce am plecat din Brașov, chiar din mașină și eu am fost cea care a dat startul. Atât de gustat a fost începutul, încât toți au fost interesați de ea. Luca a continuat ceea ce am început eu și până am ajuns la prima  destinație, deja jumătate din carte era citită dar și comentată de ocupanții vehiculului. La acest drum am fost cu toții, iar Răzvan a ciulit și el urechile la povestea noastră.

Luca citește în masină Lafcadio – video

Luca citeste Lafcadio2

Am reluat lectura a doua zi, nerăbdători fiind să vedem prin ce peripeții a mai trecut leul nostru și prin ce situații bizare a dorit autorul să-l mai pună. Și nu au fost puține!

Luca citește capitolul 9 din Lafcadio – video

Însă nu doresc a vă povesti și a răpi din bucuria lecturii. Este important să descoperiți singuri și să vă bucurați, poate în egală măsură cu noi, de comicul situației. Și cred că cele câteva rânduri de mai jos vă vor ațâța curiozitatea.

 – Vai de mine și de mine, nu trebuie să mă împuști! „, a spus puiul de leu. „Eu voi fi de bunăvoie covorul dumneavoastră și voi sta în fața semineului și nu voi clipi și veți putea sta pe mine și mânca toate bezelele pe care le doriți. Îmi plac bezelele.”

Și a doua zi cartea s-a terminat, dar toată ziua am continuat să vorbim, dar și să lucrăm pe marginea ei. Mai întâi Luca a dorit să-mi povestească cu propriile cuvinte finalul cărții, pentru că l-a citit singur când eu nu eram lângă el. Cum a interpretat el finalul, puteți vedea mai jos.

Luca povestește finalul cărții – video

Apoi mi-a citit ultimele rânduri pentru a vedea că a avut dreptate.

Luca citește finalul cărții – video

A făcut o fișă de lectură, modelul cerut de școală dar și o altă fișă pregătită de mine. Pe aceasta am dorit să scrie însușiri ale leului din poveste, după care, cu cuvintele scrise să facă un enunț. Atât fișa albă cât și cea completată o puteți vedea mai jos.Luca lucreaza Lafcadio

img012 img013

Lafcadio va rămâne în mintea și inima noastră într-un loc special. Acela unde se găsesc clipe minunate petrecute alături de familie, de prieteni, într-o atmosferă de tihnă și calm. Va face parte dintr-o copilărie plină de dragoste și protecție, unde alături de alte personaje minunate va putea țese povești nemaiauzite dornice să fie ascultate de urechiușe de vârsta micului cititor de acum 🙂

Activități copii – Domnul Întuneric a fost înfruntat de trei copii curajoși. Ioana, Mara și Luca i-au venit de hac

Venirea la Brasov a constituit un prilej minunat, pe care nu l-am putut rata, acela de-a citi tot soiul de povestiri frumoase, povestiri ce au venit sa completeze lecturile noastre anterioare. Saptamana trecuta am vorbit cu Luca despre frica si despre temeri, iar cum a fost atunci puteti vedea aici.

DSC_9867

Alina are o biblioteca intreaga pentru copii, iar noi am avut acceptul ei sa citim si sa si lucram pe marginea unora dintre carti. Am incercat si-am si reusit sa facem niste activitati minunate in care am angrenat si fetele, si chiar daca diferenta de varsta este mare, veti vedea ce lucruri frumoase au realizat. Asta si pentru ca fetele Alinei, Mara si Ioana sunt foarte pricepute si indemanoase si nu se dau in laturi la a se inhama la lucruri care sunt cam peste puterile lor. Dar surprizele placute nu au intarziat sa apara si am dovezi care sustin acest lucru 🙂

De aceasta data cartea vizata a fost Domnul Intuneric se strecoara de Ella Burfoot pe care o gasiti acum pe elefant.ro si nu numai. Este o carticica foarte frumos editata, cu o foaie lucioasa, cu text extrem de lejer si cu ilustratii minunate.

Domnul Intuneric se strecoara - Ella Burfoot

Va invit sa nu ezitati in a o achizitiona pentru ca se poate lamuri in mare masura temerea legata de intuneric.

Domul intuneric se strecoara 1

Luca citeste Domnul Intuneric – video

Dupa ce Luca a citit si fetelor povestea, m-am gandit sa lucrez ceva in care sa fie angrenate si fetele si am pregatit cate o fisa, mai deosebita, pe care copiii sa scrie sau sa deseneze notiuni legate de frici.

Luca a scris o fisa de lectura, modelul pe care l-a primit de la doamna invatatoare, pentru ca mai apoi sa completeze si fisa Domnul Intuneric. Pe aceasta fisa a scris cateva lucruri despre temerile si fricile sale.

Domnul intuneric - Luca lucru

DSC_0119 DSC_0120

Mara a reusit cu brio sa scrie si ea, cu putin ajutor, despre temerile sale. Este de apreciat dorinta ei de-a scrie asa cum este de apreciat si faptul ca a inceput sa citeasca singurica din ce in ce mai bine. Microbul pentru lectura este deja inoculat. Pentru ca si ei si surorii sale le place foarte mult sa coloreze, l-am lasat pe Domnul  Intuneric facut din hartie alba. Si am avut placuta surpriza, ca in urma coloratului sa descopar un Intuneric mai altfel.

Domnul intuneric - Mara lucru

In cazul Ioanei lucrurile au stat diferit pentru ca ea este prea mica si nu stie sa scrie, pe fisa pregatita a desenat lucrurile de care ea se teme. Asa am descoperit ca ii este frica de crabi si de alge, de serpi, sobolani si florile mancotoare dar si de T-Rex si al sau urlet. Desenele ei sunt minunate!

Domnul intuneric - Ioana lucru

Si iata ca am reusit sa gasesc o formula in care trei copii de varste atat de diferite sa completeze acelasi fel de fise. Eu una an fost foarte incantata de rezultatul final.

Sunt convinsa ca peste ani, aceste amintiri vor fi numai bune de povestit nepotilor. Si daca ma gandesc prea bine, nu este prea indepartata aceasta stare 🙂

Domnul intuneric - lucru copii Mara,Ioana ,Luca

Activități educative copii – Ne umplem sufletele cu copilărie pentru mai târziu. Să ne ajungă toaaaată viața!

Brasov 17august2014

Despre copilarie s-au scris tone de hârtie. Înțelepti de pe toate meridianele au disecat această noțiune până în cele mai întunecate unghere și au dat verdicte despre întâmplări de genul acela sau trăiri de genul acesta.

Eu continui să cred că această stare, a copilăriei, este atât de personalizată, încât se vor mai scrie tone de cărți și tot va rămâne neelucidată. Copilăria din ziua de ieri nu mai seamănă cu copilăria din ziua de astăzi, așa cum copilăria din ziua de astăzi nu va mai semăna cu copilăria de mâine. Și atunci, nu rămâne copilăria ,,deschisă” pentru surprize?

Pe mine m-au intrebat baietii mei, la un moment dat, cum am putut trai in copilarie fara Mc Donald sau fara atata tehnologie. Copiii nu sunt capabili sa inteleaga, cel putin atunci cand sunt mai mici, ca se poate trai aproape oricum, daca ai un minim necesar supravietuirii. Nu a fost si cazul meu, pentru ca eu am avut o copilarie de vis, cum am mai si scris in alte randuri si nu m-a afectat lipsa niciunui modernism, din simplul motiv ca atunci nu existau si nu aveam cunostinta de asa ceva. Iar noi, tancii anilor 70 ne gaseam bucuria catarandu-ne prin copaci, jucandu-ne pe afara indiferent de vreme, cat era ziua de lunga cu cheia atarnata de gat si altele, si altele. Nu se organizau ateliere pentru a ne invata cum sa ne suim intr-un copac, asa cum nu erau ateliere care sa ne desluseasca tehnica servetelului sau a insirarii margelelor, pentru ca o faceam noi, in spatele blocului pe patura, dupa cum ne mana instinctul.

Astazi lumea este foarte, foarte ocupata, iar marea majoritate a parintilor nu mai au pe lista lor de prioritati copii, asa cum ar trebui. Poate aici o sa spuneti ca nu-i adevarat, insa eu ma refer la timpul petrecut de parinti alaturi de copii si in timpul activitatilor lor. Faptul ca multi dintre ei isi trimit copiii la tot felul de manifestari organizate de altii, este binevenit (pe undeva) dar nimic nu se compara cu timpul petrecut de parinti si copii, fara intermediari. Mai nou, este un trend in randul mamicilor tinere care se dedica mult mai mult puilor ei, eliminand gradinitele si mai nou, si scolile de stat dar despre acest lucru nu doresc sa fac vorbire astazi.

Acum doresc sa vorbesc despre inegalabile clipe petrecute alaturi de copii, momente adevarate, necosmetizate, pure si crude. Atunci cand nu ai nici o fisa pregatita, nici un plan facut ci totul decurge normal (cat de pretioasa este normalitatea!). Sunt convinsa ca fiecare dintre voi ati trait sau macar ati incercat sa savurati aceste crampeie din viata. Atunci nu trebuie sa dai bine in poza, ci trebuie sa fii tu, asa cum esti! Si poate ca atunci ies cele mai minunate instantanee.

Brasov 21august2014

Copiii sar in trambulina in saci – video

Cum spuneam, zilele acestea ne incarcam bateriile cu ceea ce peste ani vor deveni amintiri din Brasov. Am avut bucuria de-a vedea cum este sa stai in compania a doua fetite, zi de zi, cateva zile intregi si vreau sa spun ca a fost ceva diferit pentru mine, mama a doi baieti. La bucuria si in experienta noastra a intrat si Razvan, care a reintregit familia noastra, dupa vacanta petrecuta de unul singur. Nu peste multa vreme, drumurile noastre se vor desparti, pentru ca el pleaca la studiu in Anglia.

Luca, Raz, Mara si Ioana1

Starea de bine ce o ofera neconditionat un copil mic este de neinlocuit. Esti cuprins de o adrenalina de dragalasenie si de bucurie pura. Din imagini vor razbate aceste stari, ce pentru mine deja constituie, frumoase aduceri aminte.

Intrecere in saci – video

Brasov 19august2014

Plimbare prin Poiana Brasov – video

Ar fi minunat daca am putea lasa toate treburile de adulti, macar si pentru cateva secunde, atunci cand se impune si sa incercam sa lasam copilasul din noi sa se bucure alaturi de copilasii nostri sau de partenerii lor de joaca. Este cel mai bun remediu de deconectare si de acumulari pozitive. Nu ezitati sa incercati!

Activități educative copii – Călătorim prin ierburi și lumină pe dealul Lempeșului. O strășnicie!

Calatorie prin ierburi si lumina 3

Zilele acestea suntem ,,brasoveni” cu acte in regula. Si pentru ca aceasta parte de tara este atat de ofertanta, va inchipuiti ce ne-au mai mers picioarele in cautarea de imagini si trairi noi. Intr-una din zile, draga mea prietena Alina, ne-a invitat sa strabatem un deal aflat in imediata lor apropiere, ceea ce a prilejuit o bucurie pentru copiii nostri. Fiindca suntem numai noi cu copiii, am avut aceleasi preferinte in ceea ce priveste agenda activitatilor.

Atunci cand am venit de acasa, am pus in rucsac mai multe plante uscate, plante ce fusesera pregatite pentru un ierbar. Am gandit ca va fi mai frumos sa facem acest lucru alaturi de Mara si Ioana, asa ca, zis si facut. Pe langa plante am mai luat si cartea Iuliei Iordan, Calatorie printre ierburi si lumina si vreau sa stiti ca foarte bine am facut.

Calatorie printre ierburi si lumina - Iulia Iordan

Experienta traita a fost atat de frumoasa, ca ne-a mers la suflet si noua, dar si micutilor.

Dealul Cetatii Lempes este o arie protejata de interes national. Mai multe informatii despre aceasta destinatie gasiti aici.

La aceasta ora natura ne-a intampinat cu o mulțime de ierburi si gâze, iar copiilor orele petrecute acolo li s-au părut prea puține.

Brasov Lempes 20 august2014

Dupa ce am ajuns in vârful dealului, ne-am pus o patura pe care noi ne-am asezat sa ne tragem sufletul, iar copiii au plecat sa caute plante mai deosebite. Dupa ce Mara, Luca si Ioana au hăulit prin pădurice și au alergat pe dealuri, au făcut si ei o pauză necesară refacerii energiei. Au mâncat câte un sandvis, cred ca cel mai bun servit vreodată, după care au savurat niște afine și zmeură. Delicios!

Ierburi, lumina, culoare  20august2014

Dupa ce am terminat delicioasele fructe, Luca a citit câteva rânduri din cartea luată la noi. Am ascultat cu mare drag și am jucat și noi jocul propus de autoare. Este palpitant de jucat când participanții sunt de vârste atat de diferite. Dar a fost o experiență inedită.

Luca citeste Călătorim prin ierburi și luminș – video

Jucăm un joc descris de autoare în carte – video

Calatorim prin ierburi si lumina 1

Apoi le-am aratat copiilor surpriza pregatita pentru aceasta intalnire, cate un ierbar pentru fiecare. Pe acestea le-am confectionat eu si reprezinta cel mai usor model de ierbar care se poate face. Practic in el copiii vor pune cate o planta presata si vor scrie, cei care pot :), cum se numesc.

Calatorie prin ierburi si lumina 2

Dumnezeu a fost atat de darnic cu noi si ne-a oferit un apus de soare cum numai in vise iti imaginezi. Toate acestea au fost coroborate si cu miresmele minunate oferite de florile de pe pajiste dar si de concertul oferit de greieri.

Calatorie prin ierburi si lumina 4

A doua zi Luca a completat si ierbarul, cateva pagini din el, dar si fisa de lectura aferenta cartii citite.

Luca lucreaza ierbar

Nu vreau sa inchei inainte de-a va invita sa traiti aceasta experienta pe propria piele. Cine stie, poate Lempesul are pregatita o poveste si mai frumoasa decat a noastra 🙂

Machete didactice – Materiale mărunte pentru completat decorurile din sălile de clasă sau din grupele grădinițelor

DSC_9865

Materialele mărunte sunt elementele ce te scapă din multe încurcături. Înafara faptului că vin să completeze scene de poveste sau orice altă temă abordată, mai au și rol de a astupa.
Da, ați auzit bine! A astupa tot soiul de probleme ce se află pe pereți din anii anteriori: găuri, pete, murdării etc.
Dacă este vorba de primăvară mergem la o creangă de măr sau cireș înflorit. Unde mai pui că o barză sau o rândunică în zbor poate da un aer aparte tabloului final.

DSC_9610DSC_9888

Când vine vorba de primăvară – vară – căldură, niște floricele sunt binevenite. Modalitatea de redare a acestora este practic infinită. Sau ceva nori și soare. Sau cine știe câte variante or mai fi 🙂

DSC_9878DSC_9618DSC_9619DSC_9620DSC_9621

DSC_9622DSC_9887 DSC_9889

Tot la anotimpul călduros mai putem pune și niște fluturi. Ca și în cazul florilor, modalitatea de reprezentare a acestora este tot așa, infinită!

La anotimpul ploios și rece putem atașa niște nori de furtună, ori frunze arămii. Ciupercuțele reprezintă deasemenea un element de toamnă, ținând cont de faptul că în această perioadă se recoltează mai susținut. Legumele și fructele acestui anotimp sunt la mare căutare în această perioadă și pentru această reprezentare.

DSC_9614DSC_9627DSC_9866DSC_9624DSC_9625

Despre iarnă, fulgii vorbesc de la sine, așa cum și luna de pe cer 🙂 mai este asociată perioadei reci și asta deoarece este ziua mai mică, noaptea mai mare.

DSC_9880DSC_9623DSC_9626

Materialele mărunte pot constitui sarea și piperul unei teme. Nu aveți aceeași părere?

Activitati educative copii – Vara vorbim mai multe despre mare si vietuitoarele ei

Cred ca sunt putini oameni care nu indragesc marea. Si spun asta pentru ca cei care afirma cu nu o iubesc, ori au probleme de sanatate, la modul ca nu mai suporta caldura, ori ii leaga amintiri mai urate peste care nu pot trece. Ori mai pot exista diverse motive, de la persoana la persoana.

Eu una fac parte din categoria aceea care s-ar muta in mare. Definitiv si… pentru totdeauna! Daca acest lucru nu ar fi posibil, m-as inveli cu valurile si-as povesti prin toti porii istorii nemaiauzite si-as canta cantece nemaiascultate.

Marea are capacitatea de-a mangaia suflete si de-a ostoi rani, dar trebuie s-o accepti in prejma ta. Am avut ocazia sa o vad, nefacand parte din privilegiatii care-si au locuinta langa ea, in diferite anotimpuri iar farmecul ei nu este cu nimic stirbit, indiferent de vreme. Tot asa cum am avut ocazia sa vad mari ce poarta denumiri diferite si pot oferi povesti diferite.

Indiferent cum o privesc si ce limba se vorbeste langa ea, este mai mult decat clar ca-mi place marea atat de mult, incat imi pare rau ca nu sunt mai iscusita sa pot zugravi in  cuvinte acest lucru. Insa sunt altii si va invit pe voi, sa le cititi poeziile pentru a fi convinsi ca nu mint 🙂

Iata cateva exemple.

Cand marea
de Mihai Eminescu

Când marea turbează de valuri împinsă
Şi-şi scutură coama de spume şi vânt,
Când nori – alung ziua din lumea cea plânsă
Când tunete cânt’;

Atunci printre nouri, prin vânt şi prin unde
O rază de aur se toarce uşor
Şi-n fundul sălbatec al mărei pătrunde
Prin vânt şi prin nor.

Ce caută raza din ceruri venită,
Din galbena steauă ce-aleargă prin cer,
Ce caută-n mare, în noaptea-i cernită
Und’ razele pier?

În fundul cel umed al mărei turbate,
În lumea-i noptoasă, în sânu-i de-amar,
Luceşte o steauă în piatră schimbată,
În mărgăritar.

E-amantul a stelei ce palidă trece
Şi-aruncă prin nori a ei rază de nea,
E-amantul căzut dintre stele, ce rece
În mare murea.

sau

Noaptea la mare
de Lucian Blaga

Valul mai bate, acelasi.
Raza e treaza in turn.
Cald e nisipul pe plaje,
numai putin daca scurm.

Noaptea-i tarzie, de august.
Orele – horele tac.
Cugetul, cumpana, steaua
grea judecata imi fac.

Murmura dor de pereche,
patima cere raspuns.
Ah, mineralul in toate
geme adanc si ascuns.

Sarea si osul din mine
cauta sare si var.
Foamea in mare raspunde,
creste cu fluxul amar.

Margine-mi este argila,
lege de-asemenea ea.
Sunt doar metalul in febra,
magma terestra, nu stea.

Capat al osiei lumii!
Rogu-te, nu osandi!
Vine candva si odihna
ce ispasire va fi!

Vine candva si odihna
ce ispasire va fi
anilor, aprigei sete,
febrei de noapte si zi.

ori

Cantec de dragoste la marginea marii
Nichita Stanescu

Cu gleznele julite, eu te pandesc cand treci
printre rocile tarmului, reci.
Marea se va preface-n pasari stravezii,
cate le-ncap ochii deschisi spre ea,
si vor zbura falfaind, cand ai sa vii,
pana-n piscul vazduhului cu o stea.

Vor ramane prapastiile si pesterile goale,
pestii vor plesni aerul prabusit cu cozile,
starnind margeanele domoale
ai corzile.

Uite, epava corabiii lui Simbad marinarul
cu un colt se sprijina-n scoicile cenusii,
cu un varf injunghie-n mijloc clestarul,
peste toate puntile alearga raci vii.

Iti daruiesc o stea de mare, un crab si un delfin!
Adu-i in spinare pana la nisipuri.
Ma voi preface orb si am sa vin
cu bratul intins, sa-ti mangai chipul.

Si exemplele pot continua…

Dar sa revin la marea mea din anul acesta si la vorbirile pe marginea ei. Astazi am continuat sa ma joc alaturi de cei trei copii, Mara, Ioana si Luca confectionand vietati marine ce se adapostesc in  ea. Pentru asta am folosit pasta Fimo dar si o punguta de lut. Am avut in plan sa vorbim dupa care sa le modelam ceea ce am si facut. Am retrait atmosfera de ieri cand m-am putut bucura, din nou, de acest exercitiu de lucru alaturi de atatia copii.

Brasov modele marine lut1

Pentru inceput Luca a ales sa confectioneze o steluta de mare. Se poate vedea din colajul de mai sus ce pasi a urmat si cum arata aceasta steluta la final.

Ioana lucreaza

Ioana, la cei patru anisori ai ei este super priceputa. A ales sa confectioneze un melc, pe care, mai apoi la infrumusetat cu ajutorul paietelor. Este fascinant de ascultat ce vorbeste in timp ce lucreaza, pentru ca are dialoguri atat cu persoanele din jur cat si cu obiectul la care lucreaza.

Mara lucreaza

Mara a fost experta acestei activitati, iar vietatile marine ce au prins viata in manutele ei, nu mai au nevoie de multa prezentare, pentru ca vorbesc singure. A dorit si a realizat un melc, un calut de mare si o caracatita. Toate, la superlativ!

Luca broasca testoasa

Pe langa steaua de mare, Luca a dorit sa mai confectioneze si o broscuta testoasa, si tinand cont de faptul ca el nu prea este un fan al modelajului, rezultatul final a fost peste asteptari. Pentru cei care nu stiu, vreau sa precizez ca se lucreaza destul de greu atat cu lutul cat si cu pasta Fimo, pentru ca trebuiesc foarte bine framantate, altfel nemodelandu-se prea usor. Am facut si eu o scoica, asa pentru copilul din mine dar si pentru a putea participa efectiv la joaca lor. Nici unul dintre noi nu suntem foarte priceputi la acest lucru, si cred ca-i mai mult valabil pentru mine, pentru ca cei mici mai au timp suficient pentru a invata in amanunt acest lucru, daca vor dori, dar am incercat sa ne petrecem timpul facand si altceva.

Si daca astazi marea nu a venit la noi, am fost noi la ea. Imaginar, dar cu multa placere!