Există cărți care te țin câteva zile în poveste și apoi se așază cuminți în bibliotecă. Și există cărți care rămân în tine ca o rană caldă, care îți schimbă ritmul inimii și felul în care privești lumea. Așa am simțit după ce am închis romanul Splendida cetate a celor […]
literatură pentru adulți
Ziua aceasta a fost din toate câte puțin și, poate tocmai de aceea, a fost atât de vie. A început și s-a continuat printre copii — cu întâlniri, râsete, activități făcute împreună și energia aceea care te consumă și, în același timp, te reconstruiește. A avut apoi ritmul lui obișnuit, […]
Sunt povești care te ating ușor și povești care te zguduie. Vânătorii de zmeie nu te menajează. Te ia de mână și te duce într-un Kabul viu, cald și, uneori, dureros de familiar în fricile lui, chiar și pentru un cititor european. În centrul acestei lumi se află Amir, un […]
M-am trezit devreme, chiar foarte devreme, și mi-am urmat rutina deja veche. Nu știu dacă dă rezultate, sincer. Cântarul rămâne neprietenos cu mine și, deși nu mănânc mai mult decât înainte, câteva sute de grame continuă să rânjească de pe ecran. Nu reușesc să înțeleg pe deplin ecuația asta. Eu […]
Azi am ajuns la Nada Florilor, după mult timp. Nu știu exact ce m-a tras acolo, dar am simțit chemarea aceea liniștită, fără explicații. Locul m-a întâmpinat cu o imagine dezolantă: pământ necurățat, vegetație uscată, o primăvară încă nehotărâtă să înverzească. Doar sălciile aveau curajul unor muguri timizi, ca o […]
A fost o zi amestecată, ca o cutie de lucruri dragi în care fiecare obiect spune altă poveste. Dimineața a început sub semnul lecturii, cu liniștea aceea rară în care paginile par să respire odată cu tine. Am parcurs încă o Nocturnă – „Fie ploaie, fie soare” – o proză […]
În sfârșit, oleacă de căldură. Puțin mai senin, câteva raze de soare care au avut puterea să schimbe starea unei zile. Astăzi, în parcarea mallului din Suceava, am rămas câteva minute în mașină mai mult decât era nevoie. Soarele bătea atât de puternic în parbriz încât am coborât geamul și […]
În anul 1968, anul în care am venit eu pe lume, Yasunari Kawabata primea Premiul Nobel pentru Literatură. Motivația juriului vorbea despre „măiestria literară care exprimă cu mare sensibilitate esența spiritului japonez”. Poate tocmai această delicatețe a simțirii m-a făcut să revin la el. După prima carte citită, mi-am dorit […]
E dimineață și, pentru prima dată după mai mult timp, ziua nu mă scoate din casă. M-am trezit liniștit, mi-am făcut rutina care deja are mai bine de o lună de fidelitate în spate — exercițiile acelea pentru spate care au devenit un fel de pact tăcut între mine și […]
Pentru mine, Străinul de Albert Camus curge ca o linie dreaptă trasată pe o mare fără valuri. Nicio furtună, nicio înălțare, nicio prăbușire. Doar o întindere calmă și aproape obositoare, ca un cer alb de amiază în care nimic nu tresare.Meursault nu mi se pare un personaj care coboară sau […]
Duminică dimineața a venit gri, cenușie, cu aer rece și cu o lumină care nu se hotăra nici ea dacă vrea să fie zi. Am deschis ochii cu întrebări: ce să fac, cum să fac, cum să mă așez în ziua asta? Înainte de toate, m-am așezat pe mine. Mi-am […]
Am văzut ieri multe rafturi de bibliotecă. Unele frumoase, altele obosite, unele atent aliniate, altele lăsate în voia gravitației și a timpului. Rafturi care păreau să fi văzut multe vieți trecând prin fața lor. Și m-am gândit la bibliotecile mele. La cele care nu sunt simple piese de mobilier, ci […]