Activităţi educative copii – Câte ceva despre igienă. Şi personală dar şi cea a clasei


Avem două săptămâni de când tot vorbim despre igienă. Este o temă la care s-a ajuns la şcoală, la „Cunoaşterea mediului” şi pe care , evident, nu aveam cum s-o ratăm. Dar ce spun eu ratat! Mai degrabă, disecat!
A fost structurată pe două secţiuni: igiena personală şi igiena clasei.
Noi despre igienă am vorbit iar de insistentă ce am fost, Luca a devenit ca un roboţel atunci când intră în casă: prima dată se spală pe mâini. E ca un automatism ce pe mine mă bucură mult!
Dacă vreţi să vedeţi ce şi cum a fost, o puteţi face apăsând aici.

Şi nu a fost singura dată când s-a vorbit despre aceste noţiuni. De obicei când vine vorba de corp omenesc sau despre dinţişori, discuţia şi dialogul te duce şi-ntr-acolo.
De data asta am urmărit firul manualului şi am căutat să îmbogăţim ceea ce era creionat acolo. Şi a fost super!

La igiena personală am vorbit despre regulile pe care trebuie să le respecţi şi să le aplici tot timpul, fie că eşti însoţit sau că eşti singur. S-a vorbit despre baie şi despre desele duşuri făcute în anotimpul vara, despre nenumăraţii microbi ce generează boli atât de sâcâitoare, despre mâinile murdare, despre năsuc înfundat şi lista este foarte lungă. Dialogurile avute cu el sunt foarte nostime, exemplele date – comice adesea, dar cine are copii sau lucrează cu ei, ştie exact despre ce vorbesc. Multe din replicile savuroase, pe moment, îşi pierd din farmec atunci când sunt scrise. Şi asta pentru că nu există mimica şi gestica de rigoare. Nici nu se pot reproduce fotografiile asta datorită faptului că toate sunt mişcate!

Am avut şi ajutor din partea Enciclopediilor Larousse pentru copii, citite pentru a nu ştiu câta oară, dar îndrăgite la fel de mult! Am mai folosit şi Corpul omenesc, tot din colecţia enciclopediilor Larousse. Aceste enciclopedii le-am achiziţionat atunci când Răzvan era mic şi de fiecare dată când apelez la ele, mă felicit pentru acest lucru! Unde mai pui că au trecut 15 ani de atunci!

După ce Luca a citit toate aceste informaţii, începând cu manualul, şi-a făcut tema pentru şcoală, temă ce a constat într-un desen dar şi câteva rânduri, la subiect.
Pentru a diversifica, am confecţionat nişte fişe, pe care el găsiţi în fişierul de mai jos. O să vedeţi că este un melanj între ideile mele şi ale altora, între limba română şi limba engleză, dar per total a ieşit un material care a fost extrem de apreciat atât de d-na învăţătoare cât şi de colegii lui. Luca a avut de completat, de decupat, de laminat, de asamblat, ce mai! o grămadă de treabă.

Fise igiena personala

Fişa rezultată este una în care se face referire la lucrurile care te fac să miroşi frumos şi lucrurile care te fac să miroşi urât, dar şi una în care sunt specificate regulile ce trebuie urmate înainte de-a pleca la şcoală. Fişele făcute de Luca arată aşa:

DSC_5409DSC_5410

A doua parte a temei a fost despre igiena clasei. Şi aici am făcut un set de fişe, fişe ce au cuprins un chestionar, nişte ghicitori, un soi de puzzle. Fişierul  îl găsiţi mai jos, iar pentru bordura paginii, eu am folosit twinkl.co.uk

Fise de lucru reguli de igiena clasa

DSC_5536 DSC_5547 DSC_5550

Dar fotografiile sunt grăitoare iar pentru noi asta a contat: o activitate făcută cu drag şi înţeleasă! Fişele lui Luca au ieşit aşa:

DSC_5552DSC_5553 DSC_5554

Asta despre igienă.
Doresc în încheiere, să vă reamintesc de concursul nostru. Vă aşteptăm cu drag să vă înscrieţi, asta numai dacă veţi considera că aceste machete didactice vă pot fi de ajutor. Zi frumoasă şi plină de creativitate, vă dorim !

Machete didactice – O machetă caută o prietenă. Sau un prieten! Concurs

Din start trebuie să recunosc că, ideea mi-a venit văzând iniţiativa Ursuleţilor năzdrăvani.

Concursul organizat de ei este foarte frumos, dar mai ales, util. Cei care au copii, dar nu numai ei, ştiu ce important este să reuşeşti să îmbini utilul cu plăcutul şi ce bine este ca anumite deprinderi să se stabilească de la vârste foarte fragede.

În căutările mele am încercat să mă pliez pe anumite preferinţe ale băieţilor mei, să le induc obiceiuri şi manifestări ce mai târziu să le fie de ajutor. Fiecare din noi cară un bagaj dobândit din propriul mediu în care a crescut şi dezvoltat, iar atunci când devenim la rându-ne părinţi, pe lângă aceste abilităţi deja dobândite, căpătăm unele noi.

Aceste abilităţi pot înflori, dacă dorim sau pot rămâne în stare latentă.

În ceea ce mă priveşte,am transformat  pasiunea de a meşteri polistiren, într-o activitate de care se pare că avea mai multă lume nevoie.

Totul a început odată cu intrarea lui Luca în grădiniţă, iar acum, privind în urmă, nici nu-mi vine să cred câte am putut realiza şi cu câtă lume am putut interacţiona, atât face to face, dar mai ales virtual.

Nu voi uita niciodată să menţionez, că activitatea mea în lumea virtuală se datorează Antoanetei, mămica Pitici, dar Voinici, susţinerii şi încurajărilor primite de la Camelia, mămica Mic atelier de creaţie dar şi ale Ralucăi, mămica blogului Caiet pentru şcoala de … acasă, a lui Andru, mămica Şotron , căreia îi mulţumesc pentru că a fost la locul potrivit la momentul potrivit şi ne-am întâlnit, dar şi încurajărilor şi remarcilor pozitive venite de la Ioana Papadopol, creatoarea miniartshow, de la d-na Valeria Pătraşcu, mămica Stejarului Pitic, cel mai bun tătic, dar şi Somnului care a fugit de-acasă dar şi a d-nei Cristina Andone, mămica Poveşti din Pădurea muzicală. De la fiecare am simţit câte ceva, care m-a făcut să cred că este bine ca demersul meu să continue.

Este evident, că la braţul meu a stat Alina, buna şi draga mea prietenă Alina, pe care o iubesc şi o respect! A fost moaşa blogului meu şi este cea care stă lângă mine, câteodată şi la propriu ( nu de atâtea ori câte mi-aş dori! ) şi mă ajută să meşteresc ceea ce nu-mi este clar.

Îmi place că învătăm amândouă, iar sentimentul acesta este de neînlocuit!

Revenind la tema iniţială, doresc a da startul primului concurs oferit de machete didactice.ro!

Nu ştiu cum o să iasă, însă ştiu că eu sunt plină de entuziasm, de idei pozitive şi de mult freamăt. Îmi doresc ca cel sau cea care v-a intra în posesia acestui premiu, să simtă la propriu, cum o insignifiantă bucată de polistiren poate transmite atâtea informaţii şi te poate face să petreci clipe minunate alături de copiii din preajmă.

Premiile din care veţi putea alege sunt următoatele:

O machetă didactică cu Meşterel sau Meşterica ( asta la alegerea câştigătorului dacă o dereşte pentru un băieţel sau pentru o fetiţă), ce va putea fi folosită pe post de presenter pentru activităţi de limbă română, matematice sau de orice altă natură. Puteţi vedea cum am lucrat noi cu ele aici sau aici.

O machetă didactică cu Ciclul de viaţă al fluturelui . Puteţi vedea aici ce mult ne-a ajutat pe noi şi acasă dar şi la grădiniţă, într-o activitate făcută de Luca alături de colegi.

O machetă didactică reprezentând Harta României, în relief. Această hartă se poate folosi atât la nivel preşcolar, dar se poate merge cu ea până la terminarea ciclului primar. Cum am lucrat noi, vedeţi aici.

O machetă didactică reprezentând Staturile Pământului. Noi am folosit-o atunci când am studiat vulcanii şi nu cred că vom uita uşor cum a fost.

Acestea sunt premiile puse în joc.

Ce trebuie să faceţi pentru a vă putea înscrie în concurs:

să daţi share unui articol găsit pe blogul meu, oricare ar fi el şi din orice secţiune: machete didactice sau activităţi educative copii

să distribuiţi articolul, poate aşa vor mai fi persoane care au nevoie de aceste machete didactice, aşa ştiind unde pot găsi ajutor, dacă doresc

să-mi spuneţi ce anume vă place, sau nu vă place, sau ce teme aş mai putea aborda, dar şi ce anume vă determină să optaţi pentru o machetă sau alta.

Concursul începe din această clipă, adică ora 15.00 data 30 martie 2014 şi se va încheia pe 13 aprilie 2014, evident ora 15.00

Vă mulţumesc pentru că aţi avut râbdare să lecturaţi cele de mai sus şi vă aştept cu mare drag, să-mi treceţi pragul. Poate nu veţi regreta, găsind măcar o idee care să vă fie utilă!

P.S. Coletul în voi trimite câştigătorului, prin curieratul rapid. Cât despre eventuale colaborări, adresa şi numărul de telefon sunt afişate pe prima pagină a blogului.

 

 

Activităţi educative copii – Lolek şi Bolek, prietenii noştri poloni. Aflăm lucruri noi, lucrând împreună

Cei din generaţia mea, a decreţeilor, nu au cum să nu-şi aducă aminte de Lolek şi Bolek, cei doi fraţi năzdrăvani şi puşi mereu pe şotii. Urmăream cu mare interes isprăvile lor şi chiar dacă erau difuzate cu porţia (câte din mămicile de acum nu ar fi de acord cu politica lui Ceauşescu, în privinţa aceasta!) ne bucuram şi nu pierdeam nici un episod.

Conform Wikipedia:

Frații Lolek și Bolek (în poloneză„Bolek i Lolek”) sunt personajele principale ale unei serii de desene animate poloneze create de Władysław Nehrebecki și Leszek Mech începînd din 1963 pînă în 1986. Se presupune că Władysław Nehrebecki a creat aceste personaje inspirându-se din caracterul celor doi fii ai săi.

  Lolek şi Bolek. Cel din stânga, înalt şi slab, este Bolek. Aşadar, totul porneşte din realitate şi poate asta a făcut ca cele două personaje să fie atât de îndrăgite. Astăzi, în secolul vitezei, copiilor noştri le plac mai mult personajele mai zgomotoase, mai ciudate la înfăţişare şi comportament. Dar eu le-am povestit băieţilor mei despre aceşti doi fraţi, iar în anul 2000 am achiziţionat cartea Bolek şi Lolek în jurul Pământului, apărută la Editura Aquila.

Nu am mai găsit-o pe nici un site, aş fi dori să o fi putut achiziţiona şi voi, dar poate o vor mai reedita.

narval 26

Cartea cuprinde şase poveşti, după cum urmează:

În ţara cangurilor
În urma unicornului polar
Safari în Africa
Ieti – omul de munte
Lolek şi Bolek în wildvest
Scăpare de gura rechinului

Precum vedeţi, cei doi năzdrăvani fac o excursie în jurul lumii. Dar pentru cei care vor fi curioşi să citească această poveste, În urma unicornului polar, am scanat-o şi o găsiţi în fişierul de mai jos.
Veţi găsi şi câteva fişe pe care le-am lucrat cu Luca, atunci când am vorbit despre narval.
In urma unicornului polar poveste și fișe de lucru

Dar să revin la prietenii noştri.  Luca a făcut cunoştinţă cu aceşti doi băieţi, lecturând cartea, iar acolo am descoperit, atât el dar şi eu, un animal de care nu ştiam prea multe şi anume narvalul.
Am căutat informaţii despre el şi am găsit în fişele IMP dar şi în

Animalele – Enciclopedie pentru copii de la editura Flamingo.

Luca a fost încântat de informaţiile noi pe care le-a aflat datorită acestei minunate poveşti. Pe marginea ei, el a completat şi o fişă de lectură dar şi una la matematică.

narval 21

Pe lângă asta, am pregătit şi materiale cu ajutorul cărora Luca să-şi facă un acvariu propriu, dar unul care să nu aibă nevoie de îngrijire zilnica.

narval 1 narval 16 narval 17

Mai întâi a pictat nişte scoici, pe care le-a folosit pentru a înfrumuseţa atât acvariul cât şi un mozaic.

narval 3

Apoi a sortat pietricele, a tăiat o bucată de şmirghel pentru a-l folosi pe post de nisip, a aşezat plante decorative, a montat nişte peştişori, cu ajutorul … aţei dentare şi… acvariul a fost gata!

narval 8 narval 9 narval 11 narval 29

A mai trecut timpul şi al recomandarea lui Răzvan, Luca a găsit pe CD-urile cu Lolek şi Bolek, activităţi interesante şi educative, fără urmă de violenţă şi prost gust. Aceste CD-uri le găsiţi pe elefant.ro.

DSC_5241 DSC_5242

Pe lângă aceste jocuri am făcut nişte fişe la matematică, în care am adus spre rezolvareexerciţii şi probleme pentru clasa a II a. Fişierul este mai jos.

DSC_5422 DSC_5423 DSC_5473 DSC_5478

Lolek şi Bolek lucrează alături de tine la matematică
Cam asta a fost despre Lolek şi Bolek. Noi am petrecut clipe minunate şi constructive. Vă dorim să simţiţi aceleaşi sentimente, dar până cu încercaţi, nu veţi şti!

Machete didactice – Apicultor, albine, faguri, stupi… într-un cuvânt, sănătate!

LEGENDA ALBINEI
( culeasă de George Coşbuc)

Era odată o femeie şi avea doi copii: un băiat şi o fată. Copiii au plecat amândoi în lume, să-şi caute de lucru, pentru că mama lor n-avea putere să-i ţie.Băiatul a intrat învăţăcel la un ţesător de pânză, iar fata căra pietre pentru zidarii care făceau case.
După câtăva vreme, mama lor s-a îmbolnăvit de moarte şi a rugat pe un om din satul său să ducă veste copiilor.Omul, după mult umblet prin lume, a găsit pe băiat şi pe fată. Băiatul era tocmai la războiul de ţesut. Şi când i-a spus omul de ce a venit, băiatul răspunse:
– Eu ce să-i fac? Las să moară, că e bătrână şi i-a sosit ceasul. Eu nu pot să plec, că am prea mult de lucru ! Şi a rămas băiatul tot la război, şi a ţesut mai departe şi n-a plecat.
Pe fată a găsit-o omul suind schelele cu pietre în poala hainei. Şi când i-a spus omul de ce a venit, fata a lăsat pietrele jos şi a început să plângă, şi a plecat într-un suflet spre casă.
Mumă-sa, când a văzut-o, s-a ridicat din pat şi de multă bucurie i s-a limpezit sufletul; dar s-a făcut neagră de supărare când i-a spus că băiatul n-a vrut să vie. A luat capul fetei între mâini, a sărutat-o pe frunte şi a zis:
– Măcar că el a uitat de mine tocmai în ceasul morţii mele, eu vă iubesc deopotrivă pe amândoi. Il iubesc şi îl iert. Şi dacă a făcut cu asta vreun păcat, să-1 judece Dumnezeu, că e drept şi puternic, şi judecata lui e fără greşeală. Aşa a zis biata mamă, apoi şi-a lăsat capul pe căpătâi şi a închis ochii şi-a murit.
Şi, în clipa aceea, fata s-a făcut Albină, iar băiatul Păianjen.
Şi de atunci Păianjenul trăieşte singur, veşnic singur, fără fraţi şi fără surori, şi fără părinţi. El fuge de lumină şi veşnic îşi ţese pânza prin locuri întunecoase, şi e posomorât şi supărat, iar oamenii îl urgisesc şi, oriunde îl află, îi strică pânza şi pe el îl fugăresc şi îl omoară.
Iar Albina, de atunci e veselă şi toată ziua zboară de pe o floare pe alta şi trăieşte cu părinţii ei şi cu fraţii şi cu surorile la un loc. Oamenii o iubesc şi o văd cu drag căci ea cu toţi împărtăşeşte ce adună şi tuturor le dă din mierea ei, iar casa ei e fagurul cel galben ca soarele, şi din ceara albinelor fac creştinii lumânările pe care le aprind în ceasul morţii şi le pun să lumineze sub icoana Maicii Domnului.

 

Conform DEX- ului :

ALBÍNĂ, albine, s. f. 1. Insectă din familia apidelor, cu aparatul bucal adaptat pen­tru supt și lins, iar cu picioarele posterioare pentru strângerea polenului, cu abdomenul prevăzut cu un ac veninos și care trăiește în familii, producând miere și ceară;

APICULTÓR, -OÁRE, apicultori, -oare, s. m. și f. Persoană care se ocupă cu apicultura; albinar, prisăcar, stupar.

FÁGURE, faguri, s. m. Strat de ceară format din celule mici hexagonale, produs de albinele lucrătoare, în stup, pentru a-și depune mierea și ouăle.

STUP, stupi, s. m. Adăpost natural sau special confecționat pentru albine, unde acestea trăiesc în familii, formează fagurii și depun mierea; p. ext. adăpostul împreună cu albinele și cu fagurii; știubei.

MIÉRE s. f. Substanță semilichidă, gălbuie, dulce și aromată, foarte bogată în zaharuri, vitamine și enzime, culeasă și produsă de albine din nectarul florilor.

P.S. Imaginile de mai sus reprezintă machete didactice confecționate de mine pentru această tema.

Machete didactice – Amalgam de anotimpuri * Primeniri, varianta 6

DSC_5450

Primăvara aduce cu ea un vârtej de sentimente şi mă gândesc că acest lucru este posibil datorită renaşterii. Nu ştiu cum văd oamenii aceste schimbări, aşa cum nu ştiu, cum anume îşi gestionează trăirile. Nu am suferit până acum în nici o primăvară de astenie sau cel puţin nu am fost diagnosticată cu aşa ceva. Ştiu că există astenii de primăvară şi de toamnă dar n-am auzit de aşa suferinţe atribuite anotimpurilor vara şi iarna. Însă, am perioade în care sufletul meu face nişte tururi de forţă prin anotimpuri, nerespectând înşiruirea logică a lor. Şi aşa, sunt momente în care, pe parcursul unei zile, „reuşesc” să bifez toate anotimpurile, fără a dori neapărat să trec prin asta.

Sunt perioade în care pot gestiona uşor aceste trăiri dar și momente când îmi este foarte greu!

Primăvara este … ce cuvinte să folosesc? Este o minune de anotimp! Îl ador cu toată fibra mea şi mă bucur cu o intensitate foarte greu de exprimat. Practic, de cum stă să vină, îmi aleg câteva plante pentru care devin un Sherlock Holmes, atât sunt de atentă la toate detaliile şi la toate aspectele dezvoltării  lor. Probabil că mulţi mă privesc ca pe o ciudată văzând cum studiez ori o buruiană, ori ceva plante mai nobile existente pe plaiurile mele.

DSC_5433 DSC_5437 DSC_5438

Şi sunt multe momente când caut poezii. În ultima perioadă a stat şi Luca alături de mine, iar Răzvan ne-a privit şi ascultat din umbră. Şi cred că-i bine pentru toţi, şi mici dar şi mari.

Păpădia paraşută

       de Emilia Plugaru

Obosită rău de tot,

Furnicuţa s-a oprit

Pe un fir de păpădie

Şi un pic a aţipit.

Bate-un vântuleţ şăgalnic,

Păpădia-ncetişor

Se dă huţa: na, ni, na,

Furnicuţo, somn uşor.

Se trezeşte furnicuţa:

– Ce de bine e să stai

Să priveşti spre cerul larg

Când afară-i luna mai.

Deodată, furnicuţa

Observă că zboară-n sus.

Firul cel de păpădie

De la locul lui s-a smuls.

– Furnicuţo, ţin-te bine

Cu lăbuţele de mine,

Căci zburăm acum pe ruta

Cer-Pământ… cu paraşuta.

 

Viorica

    de Emilia Plugaru

S-a topit zăpada

Din pădurea rară,

Un strop de cer albastru

Pe pământ coboară.

Se bucură pământul.

Cu blânda lui suflare

Sărută picătura

Şi o preface-n floare.

Albastrul cer priveşte

Cu drag la floricică.

Pădurea o dezmiardă

Şi-i zice – Viorică.

 

Spuneam mai sus că sunt momente în care anotimpurile alcătuiesc un amalgam. De exemplu, nopţi de vară când eu „îngheţ” sau dăţi când dimineaţa este vară, după amiaza multă mohoreală, pentru ca seara să aibă minunate sclipiri de iarnă. Cu siguranţă că mai am companioni nevăzuţi, ce trec prin aceleaşi stări.

Vara este … oare cum să spun? Solară, acumulatorul meu. În acest anotimp am avut cele mai năstruşnice vise.

DSC_5435

 

Ploaie de vară

de Emilia Plugaru

Picături de ploaie caldă

Picură pe trotuare,

Un copil al nu ştiu cui,

Fericit aleargă, sare.

De la bloc îl vede tatăl

Şi îi strigă, supărat:

– Ce aştepţi, afară plouă,

Vin-acasă, imediat!

Dar deodată-şi aminteşte

Că şi el, când era mic,

Alerga desculţ prin ploaie:

– Bine, mai rămâi un pic…

 

Ruză buburuză

de Emilia Plugaru

Mica buburuză

Cu aripi subţiri,

Şi-a-njghebat căsuţă

Chiar în trandafiri.

Ruza buburuză

Se trezeşte-n zori,

Îşi petrece ziua,

Colo, printre flori.

Seara se întoarce

La căsuţa sa,

În pătucul moale

Ca de catifea.

O petală roză,

Îşi aşterne-n faţă

Şi-apoi doarme dulce

Până dimineaţă.

 

Toamna este …  bogată, rodnică, colorată (vorba lui Luca), perioada în care cei care au trudit două anotimpuri ajung să culeagă roadele muncii lor.
Văd lanuri de porumb şi floarea soarelui.
Văd grămezi de cartofi şi coşărci cu struguri.
Văd părinţi emoţionaţi şi copii şi mai şi. Doar începe şcoala!
Văd umbrele frumos colorate, pelerine de ploaie la fel, dar şi cizme de cauciuc ce au altă înfăţişare decât cele din copilăria mea.
Văd frunze care în ciuda faptului că sunt moarte, etalează culori calde şi … vii!
Ori nu sunt suficiente motive să te facă să reflectezi asupra îndrăgostelii de  toamnă?

DSC_5439 DSC_5446

Încă-i toamnă

de Emilia Plugaru

 

Scuturând din păr zăpadă,

Iarna, pe neprins de veste,

A sosit în plină toamnă,

E ograda ca-n poveste.

Dar o ploaie zăpăcită

A şi colorat zăpada.

Ca o foaie mâzgălită

E acum toată ograda.

Azorică revoltat

Latră-ntruna: Ploaie caldă,

De ce oare-ai desenat

Pete negre pe zăpadă?

Şterge petele mai iute,

Vreau să plec la săniuş!

– Nu se poate, e devreme,

Încă-i toamnă, căţeluş…

 

Toamna ţese covoraş

  de Emilia Plugaru

 

Pomii, goi, se întristează,

La verdeaţa lor visează.

Toamna ţese colo jos

Din frunze covor frumos.

Eu încet, încet păşesc,

Teamă mi-e să nu-l strivesc,

Şi buchet de frunze-adun

În ierbar să mi le pun.

Iarna este…  Să spun de Crăciun şi de bradul împodobit în aşteptare de cadouri? Sau aş putea pomeni despre găteala naturii, atunci când toate veșmintele sunt preţioase?
Ori despre colinde şi tradiţii reînviate? Ce multe se pot spune! Oameni îngheţaţi dar atât de vii, dealuri pline de chiote scoase de copiii veniţi la săniuş, gutui galbene în ferestre şi lumânări cu sclipiri de vis, năsucuri roşii şi mânuţe îngheţate, ţurţuri… . Anul nou, dorinţe noi, începuturi!
Iarna are destule argumente pentru a nu fi cu nimic mai prejos faţă de suratele sale.

DSC_5441 DSC_5443 DSC_5445

Anul nou

de Emilia Plugaru

Ninge, ninge peste sat.

Fulgii cad încet, încet.

Albi sunt picii de pe stradă

Parcă-s oameni de omăt.

Aeru-i a sărbătoare,

Porţile sunt larg deschise.

Peste tot miros de pâine,

Peste tot lumini aprinse.

Câinii tac în noaptea asta.

Gospodarii, stând în prag,

Întâlnesc colindătorii

Şi le zic aşa cu drag:

– Picilor, da-ţi traista-ncoace,

Să vă pună moşu-n ea,

Un colac mare cât roata,

Na, măi ţică, şi-o para.

V-aş ruga ca şi la anul

Să mai treceţi pe aici,

Doar aşa veţi ţine minte

Că aţi fost odată mici…

Anul vechi de-acu se duce,

Anul Nou, iată-l pe drum,

De mânuţă îl aduce

Bunul nostru Moş Crăciun!

 

Vine iarna

de Emilia Plugaru

 

Au luat copiii

Cu asalt ograda.

Oare ce se-ntâmplă?

Cade-ncet zăpada.

În sfârşit şi iarna

A venit la noi,

Fulgii, jucăuşii,

Joacă hora-n toi.

Ce mai bucurie,

Ninge fulgi măşcaţi.

Hai, ieşiţi afară

Să mă-ntâmpinaţi!

Iarna ne îndeamnă

Să ieşim din casă.

Strat de stele albe

Peste noi se lasă.

Pe care din aceste anotimpuri să-l alegi? Foarte greu!

Dar important este să ne bucurăm de fiecare oră din viaţă, indiferent de anotimpul ei!

Activităţi educative copii – De zece ani, un prieten de nădejde. Reksio, căţelul nostru virtual!


Reksio! Un căţel ce ne-a intrat în casă în urmă cu zece ani şi care ne-a oferit multe clipe plăcute şi pline de învăţăminte.
Era Răzvan de vârsta lui Luca când l-am găsit pe o tarabă de ziare. Mi-a plăcut înfăţişarea lui şi din ceea ce am putut să citesc, mi-am spus că nu pierd prea mult dacă îl achiziţionez. Şi m-am felicitat pentru alegerea făcută.
Dar cine este Reksio?

Reksio, pomnik w Bielsku-Białej.JPG

Reksio este un personaj de desen animat, de origine poloneză, pentru că cel care l-a creat este polon. Conform Wikipedia, sunt 65 de episoane făcute între anii 1967 – 1990, la studiourile de film din Bielsko-Biala, aceleaşi care l-au creat şi pe Lolek şi Bolek. Tatăl lui este Lechoslaw Marszalek iar el descrie în episoadele create, aventurile acestui căţel alături de găini, pisici, alţi câini şi stăpânii lui.

Noi am urmărit mult mai târziu aceste desene, pentru că am crezut că acesta este doar un personaj creat pentru jocurile pe calculator.

Pentru că Răzvan a fost fascinat de aventurile lui Reksio, am cumpărat de-a lungul timpului toate CD- urile ce au apărut pe piaţa românescă, şi au fost câteva.

Pot să afirm că sunt foarte educative, nu este violenţă sub nici o formă, nici vizuală şi nici de limbaj, iar cerinţele sunt antrenante şi foarte educative. Se pot acumula noţiuni de matematică, de geografie, de gramatică extrem de utile. Modul în care sunt prezentate este unul plăcut şi pe înţelesul copiilor. Grafica minunată iar fondul sonor, pe măsură.

Cum de am revenit la Reksio. Păi l-a descoperit şi Luca, la îndemnul fratelui său şi eu mă bucur pentru că este aşa pentru că are ce învăţa în comparaţie cu ofertele de jocuri apărute între timp.
Dacă sunteţi curioşi, se pot achiziţiona aceste CD-uri de pe elefant.ro. 
Iată o prezentare a CD-ului Reksio şi matematica:

Reksio si matematica cu CD -

Puștiul tău îți spune ca orele de matematica sunt plictisitoare, ca adunarile si scaderile ii dau batai de cap, iar inmultirile si impartirile sunt greu de rezolvat? Daca te confrunti cu aceasta problema, sau doar daca vrei sa-i oferi un motiv de a-si petrece timpul intr-un mod interesant si placut, in care sa se distreze, dar si sa devina captivat de matematica, atunci „Reksio si matematica”, te poate ajuta! Reksio va fi meditatorul personal! Alaturi de el, vei invata sa numeri, iar operatiile matematice de baza (adunarea, scaderea, înmulțirea, împartirea) si figurile geometrice le vei aprofunda. De asemenea, vei rezolva probleme cu multimi, de logica matematica si ecuatii! Nicicand nu a fost mai usor sa inveti matematica! Alaturi de colegi haiosi, vei reusi sa-ti focalizezi atentia asupra problemelor ridicate de joc sau sa te orientezi in spatiu, ghidandu-te dupa o harta! Acumularea cunostintelor intr-o maniera distractiva este doar inceputul! Poti opta pentru doua grade diferite de dificultate: greu si usor, in functie de varsta, care te vor ajuta sa-ti exersezi gandirea logica, capacitatea de asociere si de memorare. Poate fi folosit ca o metoda de testare a cunostintelor dobandite. Deci, ajutati copilul sa se distreze cu folos!

Însă imaginile cu Luca vorbesc de la sine ! Şi aşa m-am gândit să vin cu o completare la noţiunile matematice din joc, şi-am meşterit câteva fişe pe care Luca a lucrat cu spor.

Ataşez fişierul în care puteţi găsi aceste fişe.

Fișe matematica Socotim cu Reksio

În acest mod am reuşit să-l scoatem pe Reksio din calculator, la propriu şi să-l facem partener de nădejde în desluşitul operaţiilor aritmetice.
La noi a funcţionat bine, poate se va întâmpla şi în cazul vostru. Spor vă dorim, fără bătăi de cap!

Activităţi educative copii – Cum am strecurat noi o girafă dirijor în „The Bremen Town Musicians”

DSC_5386

M-am întrebat adeseori dacă pot interveni într-o poveste, dacă pot adăuga sau scoate personaje, dacă pot schimba firul ei sau dacă mă pot strecura şi eu, ca făcând parte din ea.
Poate că părerile sunt împărţite, unii îmbrăţişând ideea, alții respingând-o, dar atâta timp cât tot acest demers este pozitiv, cine ne împiedică s-o facem? Şi pe urmă, totul se petrece în căsuţa noastră, fără a deranja pe nimeni.
Spuneam zilele trecute că trecem printr-o perioadă în care limba engleză se aude mai des rostită de către Luca, iar acest fapt a determinat şi căutările asidue dar şi activităţile pe care le facem.
De această dată am revenit la Muzicanţii din Breme, o lectură ce a fost studiată de Luca, iar cum am făcut noi acest lucru puteţi urmări aici.
Ne-am jucat cu acestă poveste, bilingvă de această dată, iar cartea de unde am luat povestea este Poveşti în română şi engleză de la Editura Flamingo. O găsiţi acum la o reducere substanţială de preţ. Dacă doriţi să vedeţi textul de la Muzicanţii din Breme, text bilingv, îl puteţi citi în fişierul de mai jos.

Muzicantii din Bremen The Bremen Town Musicians

Practic ce-am făcut: mai întâi am citit eu povestea în limba engleză iar Luca în limba română, pentru ca mai apoi să schimbăm rolurile. Am făcut acest exerciţiu preţ de două pagini, pentru a nu încărca prea mult ceva care încă nu este stăpânit.

Pentru a exersa noţiunile învăţate până acum, adică piese de îmbrăcăminte, culori, etc, am stabilit să mai întroducem în poveste un personaj, iar pe acesta să-l descriem mai în amănunt. Iar Luca a ales ca personajul să fie o girafă dirijor, iar rolul acesteia să fie de conducător dar şi învăţător al proaspeţilor muzicanţi.

Am făcut o fişă în care pe de o parte să stea cei patru muzicanţi, iar pe cealaltă parte să fie girafa dirijoare. A fost extrem de nostim şi s-au ţesut tot soiul de aprecieri, când în româna, când în engleză (mai mult în română, trebuie să recunosc!).

Fişele de mai sus stau mărturie a ceea ce s-a consemnat în urma discuţiilor noastre.

Consider că este benefic o diversificare a modului în care au loc învăţarea de noţiuni noi, iar în cazul nostru, are mare efect. Nu ştiu dacă aţi experimentat vreodată aşa ceva, dar poate nu veţi pierde nimic dacă o să încercaţi măcar o dată.

Aşa arată povestea noastră. Sunt convinsă că peste ani, Luca va povesti copiilor lui cum o girafă a dirijat pe cei patru muzicanţi din Bremen. Amuzant, nu?

Such is our story. I am convinced that over the years, Luke will tell his children as a giraffe conducted on the four musicians of Bremen. Funny, is not it?

Machete didactice – Copiii anotimpurilor mele * Primeniri de primăvară, varianta 5

Imagine

De o bucată bună de timp, anotimpurile au în viziunea mea chipuri de copii. Pe lângă aceste chipuri, îmi revin în minte o sumedenie de poezii ştiute. Dar pe lângă asta, aceste chipuri îmi trezesc o dorinţă de a căuta şi alte scrieri, care să mă ducă în această lume.

Astăzi,  primăvara are chipul unei fetiţe harnice. Elegantă şi cochetă ea doreşte să sărbătorească acest anotimp al renaşterii, prin muncă. La bucurie ei participă şi două rândunele abia sosite din tările calde.

Imagine Imagine

        Rapsodii de primăvară

                             de George Topârceanu

Sus prin crângul adormit,
A trecut în taina mare,
De cu noapte, risipind
Şiruri de mărgaritare
Din panere de argint,
Stol bălai
De îngerasi
Cu alai
De toporaşi.
Primavară, cui le dai?
Primavară, cui le laşi?

Se-nalţă abur moale din gradină.
Pe jos, pornesc furnicile la drum.
Acoperişuri veştede-n lumină
Întind spre cer ogeacuri fără fum.
Pe lângă garduri s-a zvântat pământul
Şi ies gândacii-Domnului pe zid.
Ferestre amorţite se deschid
Să intre-n casa soarele şi vântul.
De prin balcoane
Şi coridoare
Albe tulpane
Fâlfâie-n soare.

Ies gospodinele
Iuţi ca albinele,
Părul le flutură,
Toate dau zor.
Unele mătură,
Altele scutură
Colbul din patură
Şi din covor.
Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii,
Şi-a răsfirat crenguţele ca spinii
De frică să nu-i cadă la picioare,
Din creştet, valul subţirel de floare.
Că s-a trezit aşa de dimineaţă
Cu ramuri albe  şi se poate spune
Că-i pentru-ntâia oară în viaţă
Când i se-ntamplă-asemenea minune.
Un nor sihastru
şi-adună-n poală
Argintul tot.
Cerul e-albastru
Ca o petala
De miozot.

Soare crud în liliac,
Zbor subţire de gândac,
Glasuri mici
De rândunici,
Viorele si urzici…

Primăvară, din ce rai
Nevisat de pământeni
Vii cu mândrul tău alai
Peste crânguri şi poieni?
Pogorâtă pe pământ
În mătăsuri lungi de vânt,
Laşi în urma, pe câmpii,
Galbeni vii
De păpădii,
Bălţi albastre şi-nsorite
De omăt topit abia,
Şi pe dealuri mucezite
Arături de catifea.
Şi porneşti departe-n sus
După iarna ce s-a dus,
După trena-i de ninsori
Aşternută pe colini…
Drumuri nalte de cocori,
Călăuzii cei străini,
Îţî îndreaptă an cu an
Pasul tainic şi te mint
Spre ţinutul diafan
Al câmpiilor de-argint.
Iar acolo te opreşti
Şi doar pasul tău uşor,
În omăt strălucitor,
Lasă urme viorii
De conduri împărăteşti
Peste albele stihii…
Primavară, unde eşti?

Imagine

Imagine Imagine

Vara mea este frumoasă şi caldă. Florile multicolore o însoţesc pretutindeni, iar explozia de culori este foaaarte greu de descris în cuvinte. Numai ochii ştiu exact ce transmit minţii şi sufletului!

                Rapsodii de vară

                              de George Topârceanu

I

Cine-ar putea să spună
Câţi secoli au trecut
De-o lună,
De când nu te-am văzut?…

Salcâmii plini de floare
Se uită lung spre sat,
Şi-n soare
Frunzişul legănat

Le-atârnă ca o barbă…
Acolo mi-am găsit
În iarbă
Refugiul favorit.

Acolo, ca-ntr-un templu,
De-atâtea dimineţi
Contemplu
O tufă de scaieţi.

Pe când departe-n zare,
Mirat ca un copil,
Răsare
Un astru inutil…

II

Iubito, fără tine
Începe-o nouă zi…
Dar cine
Le poate socoti?

Că zilele-n restrişte
Se-nalţă şi apun
Ca nişte
Baloane de săpun…

Cu mâinile sub tâmplă
Cum stau aşa culcat,
Se-ntâmplă
Un fenomen ciudat:

Privirea mea distrată
Prin negre rămurişti
Mi-arată
Doi ochi adânci şi trişti

Şi-n orice strop de rouă
Văd două braţe, mici
Ca două
Picioare de furnici.

Dar dacă o lăcustă,
Din verdele talaz,
Robustă
Îmi sare pe obraz, –

Din ochii mei dispare
Mirajul interpus,
Pe care
L-am zugrăvit mai sus,

Şi-n ochii mei deodată,
Ca-n alte dimineţi,
S-arată
O tufă de scaieţi…

III

Acum natura-ncepe
Cu tainicul ei glas
Din stepe
Să cânte-ncet pe nas.

Prin ierburile crude,
Sub cerul fără fund,
S-aude
Un bâzâit profund

Şi până la amiază
Pământul încropit
Vibrează
Adânc şi liniştit.

Sunt gâze şi gângănii
Ce sar şi fac mereu
Mătănii
Când trec prin dreptul meu,

Şi-mpreunându-şi zborul,
În ierburi îşi ascund
Amorul
Multiplu şi fecund.

IV

Şi-n vremea asta, oare,
Când eu visez mereu
La soare –
Ce face dorul meu?

Iubirea mea nebună,
De-abia trezită-n zori,
Adună
Mănunchiuri mari de flori.

Se-ntreabă – ce să facă?
Şi făr-a pregeta,
Ea pleacă
Întins, la casa ta.

Şi nici nu bagi de seamă
Cum pasu-i furişat
Cu teamă
S-apropie de pat,

Ci doar treasari deodată
Şi parcă-ţi pare rău.
Mirată,
Te uiţi în jurul tău…

Iar ea-ntr-un suflet vine
Cu părul desfăcut
La mine,
Să-mi spuie ce-a făcut…

Aşa, spre zarea largă,
Pe zi de-atâtea ori
Aleargă
Pe drumuri lungi de flori.

V

Târziu, când peste lanuri
Coboară spre câmpii
Noianuri
De umbre argintii;

Când luminosul crainic,
Luceafărul stingher
Şi tainic
S-aprinde iar pe cer

Şi cu lumina nouă
Sclipeşte ca un strop
De rouă
Pe vârful unui plop,

Iubirea mea fugară
De-abia s-a liniştit,
Şi-afară,
Ca un copul trudit,

Pe-un maldăr de sulfine,
Cu cel din urmă gând
La tine,
Adoarme suspinând.

Imagine

Toamna aduce cu ea pe lângă ploi şi mult vânt, o recoltă bogată şi dătătoare de siguranţă în aşteptarea iernii friguroase ce va urma. În ciuda timpului rece şi a umezelii, toamna are o paletă de culori impresionantă dar şi nişte arome de-ţi lasă „gura apă”.


Rapsodii de toamnă

de George Topârceanu

I

A trecut întâi o boare
Pe deasupra viilor,
Şi-a furat de prin ponoare
Puful păpădiilor.

Cu acorduri lungi de liră
I-au răspuns fâneţele.
Toate florile şoptiră,
Întorcându-şi feţele.

Un salcâm privi spre munte
Mândru ca o flamură.
Solzii frunzelor mărunte
S-au zburlit pe-o ramură.

Mai târziu, o coţofană
Fără ocupaţie
A adus o veste-n goană
Şi-a făcut senzaţie:

Cică-n munte, la povarnă,
Plopii şi răsurile
Spun că vine-un vânt de iarnă
Răscolind pădurile.

Şi-auzind din depărtare
Vocea lui tiranică,
Toţi ciulinii pe cărare
Fug cuprinşi de panică…

Zvonul prin livezi coboară.
Colo jos, pe mlaştină.
S-a-ntâlnit un pui de cioară
C-un bâtlan de baştină

Şi din treacăt îi aruncă
Altă veste stranie,
C-au pornit-o peste luncă
Frunzele-n bejanie!

II

Într-o clipă, alarmate,
Ies din şanţuri vrăbiile.
Papura pe lac se zbate
Legănându-şi săbiile.

Un lăstun, în frac, apare
Sus pe-un vârf de trestie
Ca să ţie-o cuvântare
În această chestie.

Dar broscoii din răstoacă
Îl insultă-n pauze
Şi din papură-l provoacă
Cu prelungi aplauze.

Lişiţele-ncep să strige
Ca de mama focului.
Cocostârci, pe catalige,
Vin la faţa locului.

Un ţânţar, nervos şi foarte
Slab de constituţie,
În zadar vrea să ia parte
Şi el la discuţie.

Când deodată un erete,
Poliţai din naştere,
Peste baltă şi boschete
Vine-n recunoaştere

Cu poruncă de la centru
Contra vinovatului,
Ca să-l aresteze pentru
Siguranţa statului…

De emoţie, în surdină,
Sub un snop de bozie,
O păstaie de sulcină
A făcut explozie.

III

Florile-n grădini s-agită.
Peste straturi, dalia,
Ca o doamnă din elită
Îşi îndreaptă talia.

Trei petunii subţirele,
Farmec dând regretelor,
Stau de vorbă între ele:
„Ce ne facem, fetelor?…”

Floarea-soarelui, bătrână,
De pe-acum se sperie
C-au să-i cadă în ţărână
Dinţii, de mizerie.

Şi cu galbena ei zdreanţă
Stă-n lumina matură,
Ca un talger de balanţă
Aplecat pe-o latură…

Între gâze, fără frică
Se re-ncep idilele.
Doar o gărgăriţă mică,
Blestemându-şi zilele,

Necăjită cere sfatul
Unei molii tinere,
Că i-a dispărut bărbatul
În costum de ginere.

Împrejur îi cântă-n şagă
Greierii din flaute.
„Uf, ce lume, soro dragă!”
Unde să-l mai caute?

L-a găsit sub trei grăunţe
Mort de inaniţie.
Şi-acum pleacă să anunţe
Cazul la poliţie.

IV

Buruienile-ngrozite
De-aşa vremi protivnice
Se vorbiră pe şoptite
Să se facă schivnice.

Şi cum ştie-o rugăciune
Doamna măsălariţă,
Tot soborul îi propune
S-o aleagă stariţă.

Numai colo sus, prin vie,
Rumenele lobode
Vor de-acuma-n văduvie
Să trăiască slobode.

Vezi! de-aceea mătrăguna
A-nvăţat un brusture
Să le spuie-n faţă una
Care să le usture!…

Jos, pe-un vârf de campanulă
Pururea-n vibraţie,
Şi-a oprit o libelulă
Zborul plin de graţie.

Mic, cu solzi ca de balaur,
Trupu-i fin se clatină,
Giuvaer de smalţ şi aur
Cu sclipiri de platină.

V

Dar deodată, pe coline
Scade animaţia…
De mirare parcă-şi ţine
Vântul respiraţia.

Zboară veşti contradictorii,
Se-ntretaie ştirile…
Ce e?… Ce e?… Spre podgorii
Toţi întorc privirile.

Iat-o!… Sus în deal, la strungă,
Aşternând pământului
Haina ei cu trenă lungă
De culoarea vântului,

S-a ivit pe culme Toamna,
Zâna melopeelor,
Spaima florilor şi Doamna
Cucurbitaceelor…

Lung îşi flutură spre vale,
Ca-ntr-un nimb de glorie,
Peste şolduri triumfale
Haina iluzorie.

Apoi pleacă mai departe
Pustiind cărările,
Cu alai de frunze moarte
Să colinde zările.

. . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . .

Gâze, flori întârziate!
Muza mea satirică
V-a-nchinat de drag la toate
Câte-o strofă lirică.

Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe
Iarna mizerabilă,
Mă cuprinde o tristeţe
Iremediabilă…

Imagine

Iarna, cel mai rece anotimp dar şi cel mai sclipitor, la propriu. Este sezonul basmelor, pentru că totul este poleit. Dar şi anotimpul tradiţiilor, când copiii pot merge la urat şi colindat şi când bradul împodobit aşteaptă sub el cadourile.

            Noapte de iarnă

                                   de George Topârceanu

Cad din cer mărgăritare
Pe oraşul adormit…

Plopii, umbre solitare
În văzduhul neclintit,
Visători ca amorezii
Stau de veghe la fereastră,
Şi pe marmura zăpezii
Culcă umbra lor albastră.

Iarna!… Iarna tristă-mbracă
Streşinile somnoroase,
Pune văl de promoroacă
Peste pomi şi peste case.
Scoate-o lume ca din basme
În lumini de felinare –
Umple noaptea de fantasme
Neclintite şi bizare.
Din ogeagul de cărbune
Face albă colonadă
Şi pe trunchiuri negre pune
Capiteluri de zăpadă,
Iar prin crengile cochete
Flori de marmură anină, –
O ghirlandă de buchete
Care tremură-n lumină.
Reci podoabe-n ramuri goale
Plouă fără să le scuturi,
Ici, risipă de petale,
Colo, roi uşor de fluturi…

*

Şi din valul de zăpadă,
Ca o mută arătare
Legănându-se pe stradă,
Un drumeţ ciudat răsare…
Vine cu popasuri multe,
Face-n calea lui mătănii.
Câte-odată stă s-asculte
Clopoţeii de la sănii.
Alteori uimit tresare,
Dă din mâini şoptind grăbit –
Parcă spune-o taină mare
Unui soţ închipuit…
Ca o umbră din poveste
Se strecoară-ncet, şi iar
Stă deodată fără veste
Rezemat de-un felinar.

Faţa lui se lămureşte, –
Pare-nduioşat acum…
Visător şi lung priveşte
Casele de peste drum:
Poartă mică… pomi în floare…
O fereastră luminată…
Streşini albe de ninsoare…
Toate-i par ca altădată!

Şi păreri de rău trecute
Cad pe inima-i trudită,
Ca un stol de păsări mute
Pe-o grădină părăsită:
„Bulgăraş de gheaţă rece,
Iarna vine, vara trece
Şi n-am cu cine-mi petrece…
Bulgăraş topit în foc,
Dacă n-am avut noroc!
Dacă n-am avut noroc…”

Glasul, înecat, se curmă.
Omul, şovăind în stradă,
Pleacă iar, lăsând în urmă
Pete negre pe zăpadă.

Vă doresc un an, în care anotimpurile să aibă o influenţă benefică asupra trupului şi sufletului vostru. Dacă vouă vă e bine le este şi celor din jurul vostru !

Imagine

Activităţi educative copii – Domnişoara Poimâine s-a întâlnit cu Domnişorul Luca

Imagine

Da! Ne-am întâlnit! Mai întâi m-am întâlnit eu cu aceste minunate personaje, totul petrecându-se în timpul în care îl aşteptam pe Luca să iasă de la concursul Euclid – limba română, etapa a II a. La fiecare concurs la care a fost Luca si nu au fost puţine, eu l-am aşteptat până a terminat, în holul şcolii, pentru că … este o poveste mai veche la noi. Am tot citit ce s-a scris în aşteptarea acestei cărţi şi eram şi eu nerăbdătoare s-o pot cunoaşte, pe-ndelete. Şi am îndrăgit fiecare cuvânt şi m-am întristat atunci când povestea s-a terminat. Dar am rămas cu un drag în suflet şi în inimă şi acelaşi drag l-a manifestat şi Luca.
Ce pot eu să spun despre cartea aceasta minunată? Nu pot să am o părere de critic literar dar eu pot să-mi manifest sentimentele din postura de cititor şi de înlesnitor. Înlesnitor pentru fiul meu, pentru lecturi de calitate, pentru tipărituri dichisite şi lucrate până-n cel mai mic detaliu!
Am privit cu atenţie fiecare desen, fiecare culoare, fiecare formă, fiecare aşezare în pagină. Iniţial am crezut că va fi greu de citit, textul având atât de multe fonturi, însă Luca mi-a demonstrat că nu este aşa. Am fost extrem de atentă la felul în care a primit cartea. O aştepta şi mi-am dorit să imortalizez întâlnirea cu ea, însă a sărit tot timpul şi fotografiile au ieşit mişcate.
Dar s-a bucurat. S-a bucurat sincer, aşa ca un copil care nutreşte pentru cărţi un drag firesc. A citit, tihnit, cu porţia şi cu multe exemplificări din viaţa noastră. S-au depănat amintirile lui, amintirile mele, amintirile noastre!

domnisoara-poimaine-si-joaca-de-a-timpul_1_fullsize

Luca citeşte Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul

Ori ce îţi trebuie mai mult!

DSC_5335 DSC_5340

Aşteptam să văd dacă lectura aceasta îl va trimite şi spre alte cărţi şi mi-am dorit să se întâmple acest lucru. Iar dorinţa mea a fost rostită odată cu pomenirea cărţii Ziua în care a fugit somnul de Victoria Pătraşcu. O carte citită şi răscitită, dăruită şi răsdăruită! Şi acolo noţiunea de timp care nu mai era suficient niciodată pentru joacă, a avut un efect foarte puternic asupra copilului şi probabil prin lecturarea ei repetată, el caută nişte răspunsuri. Din punct de vedere al temelor de limbă română, acest text, în care Vrăjitorul Timp are de rezolvat atâtea probleme, este extrem de ofertant. Avem multe ortograme, putem alcătui multe familii de cuvinte și putem „sări” prin timpuri (şi spun asta pentru că Luca nu stăpâneşte noţiunea de conjugări). Şi câte nu se mai pot face.

 Luca citeşte Timpul începe să curgă mai repede

Drept pentru care, n-am stat nici un pic pe gânduri şi am făcut un set de fişe de lucru pentru clasa a-II-a, cu ajutorul cărora să desluşim mai bine noţiuni ce trebuie cimentate, acum pentru totdeauna. Le anexez mai jos, poate vă vor fi de ajutor.

Fişe de lucru Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul

În aceste fişe veţi găsi câte puţin din toate. Am luat ilustraţiile din carte pentru că aşa au alt aspect şi sunt de „acolo”. Tot pentru a poposi mai mult în compania acestor minunate personaje, am confecţionat nişte „rondele” cu ajutorul cărora Luca să se poată duce în vizită, când la Doamna Ieri, când la Domnul Azi, când la Domnişoara Mâine. Iar pe rondele am scris în mijloc un verb, Luca trebuind să completeze forma lui la prezent, trecut, viitor.

img669 img670 img671 img672 img673 img674 img675 img676 img677 img678

Verbele alese pentru aceste „plimbări” au fost următoarele: „a sta”, „a chema”, „a bate”, „a greşi”, „a lucra”, „a juca”, „a purta”, „a avea”, „a fi”. Iar călătoria a fost lipsită de peripeţii şi s-a desfăşurat în bune condiţii. A fost multă vervă şi asta se observă lesne din felul în care sunt fotografiile: mişcate.

DSC_5347 DSC_5350 DSC_5352 DSC_5353

Şi aşa arată fişele după ce a lucrat Luca pe ele pe marginea cărții Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul

img680 img681 img682 img683

Doresc să-i mulţumesc Adinei Rosetti, pentru inspiraţia de a scrie ceva atât de frumos dar şi pentru dărnicia de-a împărţi, Cristianei Radu pentru minunatele ilustraţii dar şi pentru că a reuşit să dea culoare, la propriu – cuvintelor, editurii Curtea Veche pentru flerul avut. Noi, ca cititori mari dar şi mici, suntem încântaţi. Încântaţi cu ADEVĂRAT!