Activități educative copii – „Bulgăraș de primăvară” alături de niște copii din clasa a I-a

Doamna Ana e o învățătoare cu har. O știu de mult, din copilăria noastră atunci când frecventam o formație artistică ce purta denumirea de Brigada copiilor din orașul Fălticeni. Au fost activități așa de frumoase pentru că am avut un profesor coordonator care era extrem de pasionat, d-ul Lupu Virgil, dar și pentru că am câștigat numeroase premii la nivel național. Și am călătorit prin toată țara.

M-am reîntâlnit cu Ana după multă vreme și am avut impresia că nu ne mai văzusem de ieri. Firea ei jovială îți așază pe față instantaneu un zâmbet de parcă ar fi acolo de când lumea. E plină de firesc și normalitate. Și de bune intenții. Din una-n-alta am hotărât să punem de un „atelier de lectură” alături de copiii ei din clasa a I-a.

M-a bucurat invitația și având mână liberă în alegerea subiectului, m-am gândit că ar fi nimerită o întâlnire cu Iepurașul și Ariciul, protagoniștii cărții „Bulgăraș de primăvară”.

Am ajuns, la ora stabilită, în clasa celor mici. O sală înaltă, luminoasă și aerisită în care erau aliniate băncuțele celor mici. Copiii erau încă în pauză dar m-a mirat faptul că nu erau atât de zgomotoși precum cei de la școala unde învață Luca.

După ce clopoțelul a sunat, m-am prezentat, și a început „joaca” noastră serioasă.
Am citit povestea pentru că doar așa puteam completa ceea ce urma să vină. Copiii au fost captivați și încântați de ea iar atenția de care au dat dovadă s-a revăzut în discuțiile de după.

dscn8261

Odată lectura terminată, am abordat următoarele aspecte:
întrebări de la începutul, mijlocul și finalul poveștii
cauza și efectul
caracterizările personajelor
clasificarea animalelor după modul lor de viață
conexiunea text la persoana proprie
concluzii desenate
concluzii scrise
probleme și soluții
Au urmat câteva zeci de minute mi-nu-na-te! Nici nu bănuiți ce multe știu copiii ăstia și ce dornici sunt de a absorbi și alte cunoștințe care să vină în completarea celor stăpânite.
Am vorbit despre animale diurne și nocturne, despre hrana aricilor dar și a iepurilor. Despre prietenia dintre cei doi dar și prieteniile noastre. Un moment frumos a fost acela în care întrebându-i pe copii dacă au prieteni, marea majoritate au răspuns afirmativ, dar o fetiță a spus NU. Imediat s-au întors către ea colegele din dreapta și din stânga și i-au spus:

– Cum nu ai prietene! Dar noi ce suntem?

Poate și pentru asta merită abordate discuțiile de genul, ca cei mici să lămurească niște concepte despre care noi adulții considerăm că nu mai este necesar să le rostim.

Am pregătit niște fișe pentru a le lucra alături de copii. Pe prima, i-am rugat să transcrie mesajul pe care l-a scris Ariciul pe copac. Și eu, la rându-mi, l-am scris pe tablă.

dscn8262 dscn8266 dscn8263

E necesar să specific; am lucrat alături de niște copiii de clasa întâi, iar ei nu au ajuns că facă (la școală) toate literele. Dar nu mai reprezentau pentru mulți dintre ei, mari probleme.                                                          dscn8269 dscn8270  img215

A urmat apoi o partidă de discuții despre arici și viața lui. De ajutor au fost fișele Montessori. Mulțumim frumos, Cameliei, pentru sprijinul acordat.

dscn8272 dscn8273 dscn8274

img211 img212

După ce am analizat ariciul pe toate părțile, le-am dat copiilor un alt set de fișe pe care ei să scrie dar și să deseneze ce s-a întâmplat la începutul, în mijlocul și la sfârșitul poveștii. Pentru că timpul a trecut mult mai repede decât ne-am așteptat, una dintre ele o vor face acasă iar cealaltă, în clasă, cu doamna.

deseneaza-ce-s-a-intamplat

scrie-ce-s-a-intamplat

Am plecat cu sufletul plin de flori și știți de ce?, pentru că asta îți transmit copiii dacă le arăți că-ți pasă și te preocupă.

Și nu uitați să zâmbiți. Vine primăvara!

Școlărel de clasa a V-a – Lumea traco – geto – dacă

După ce s-a încheiat perioada greacă, în paginile cărții de istorie de clasa a V-a au apărut dacii. Mai bine spus lumea traco – geto – dacă.
Dacă e să te iei după ultimele descoperiri se pare că multe dintre datele pe care le-am învățat noi despre începuturile noastre ca nație diferă.
Am cumpărat anul trecut o carte care ne-a mai luminat puțin în demersul nostru. Numele ei este Dacia Războaiele cu Romanii Volumul I Sarmizegetusa.

20170227_191329

Dincolo de ilustrația neobișnuit de bogată (peste 190 de imagini color: ilustrații, artefacte, hărți, monumente), această carte vă propune a viziune proaspătă asupra istoriei conflictelor daco-romane de acum 2000 de ani, o istorie curățată pe cât posibil de balastul ideologic și naționalist. Am adunat și adaptat pentru publicul iubitor de istorie, dar neconectat la publicațiile științifice și academice, marea majoritate a rezultatelor cercetărilor, studiilor și descoperirilor arheologice mai vechi sau mai noi. Nu mi-am permis să speculez excesiv, în privința momentelor istorice neclare, însă am folosit, poate prea des, cuvinte precum „probabil” sau „poate”. Dar nici nu m-am ferit să sugerez unele posibilități, atunci când – rar – izvoarele istorice sau urmele arheologice au fost ceva mai generoase.
Există cititori care ar putea fi surprinși că unele afirmații sau momente istorice prezentate în carte nu corespund cu ceea ce știau din… filme, de la școală, din vechile cărți și reviste sau chiar din unele muzee. Sper ca tot ceea ce vor citi în această carte să fie puțin mai aproape de acel adevăr istoric pe care îl căutăm, teoretic, cu toții.

Radu Oltean
aprilie 2013

dscn8258

Așa că, am încercat, atât cât ne-au ținut puterile și mintea, să deslușim aceste noțiuni, deloc ușoare.
Tracii făceau parte dintre popoarele indo-europene. Aceștia au ocupat un teritoriu întins atât la nordul, cât și la sudul Dunării.
În antichitate, din rândul tracilor s-au desprins geto-dacii, așezați la nordul Dunării. Ei formau un popor iar pe litoralul Mării Negre au întemeiat orașele Tomis, Histria și Callatis.
De la greci, dacii au învățat să folosească roata olarului, moneda și scrierea cu alfabet grecesc.
Ocupațiile geto-dacilor au fost agricultura, păstoritul, meșteșugurile și comerțul. Organizați în triburi erau conduși de tarabostes, șefi politici și militari. Oamenii de rând erau cunoscuți cu numele de comati.                                                  dscn8260

Geto-dacii erau un popor care avea o religie politeistă, zeul principal fiind Zalmoxis. În sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia se reflectă religia lor, dar și unitatea lor de civilizație, deoarece ele aparțineau tuturor triburilor geto-dace.
Confruntările geto-dacilor cu romanii s-au desfășurat în timpul domniei regelui Decebal (87 – 106 d.H). În urma celor două războaie daco-romane (101-102 d.H; 105-106 d.H), statutul geto-dac a fost cucerit, cea mai mare parte a acestuia devenind provincie romană.

„Geții (dacii) pe care i-am învins erau cei mai valoroși războinici din lume, nu numai datorită tăriei trupului lor, dar și datorită doctrinei pe care o dețin de la slăvitul lor Zamolxis. Convinși că ei nu mor nicidecum, doar că își schimbă locul de ședere, ei sunt mai degrabă dispuși să înfrunte moartea decât alții călătoriile.”
Împăratul Traian, despre geto-daci („De bello dacico” – carte pierdută din care s-au păstrat citate în alte lucrări)

Machete didactice – „Povestea ghiocelului” de Hans Christian Andersen

Era în mijlocul iernii. Aerul era foarte rece, vântul era tare înțepător, înăuntrul ușilor închise era cald și bine, dar în afara caselor bine încălzite se afla ghiocelul, sau cel puțin micuța lui rădăcină, îngropată sub pământul acoperit de zăpadă.
Într-o zi, a început să plouă. Stropii de apă au străpuns neaua așternută peste pământ, au atins rădăcina ghiocelului și au vorbit cu ea despre strălucirea lumii de afară. Curând, o rază de soare și-a făcut și ea loc printre zăpadă până la bulbul ghiocelului, iar înlăuntrul lui a început să freamăte o reînnoită viață.

– Vino la mine, i-a zis floarea.
– Nu pot, i-a răspuns raza de soare. Nu sunt îndeajuns de puternică pentru a-ți deschide ușa! Atunci când va veni vara voi fi mult mai vânjoasă.
– Când va veni vara? a zis floarea, și a repetat această întrebare ori de câte ori o nouă rază de soare își făcea drum până la ea. Mai era, totuși, destulă vreme până la sosirea verii. Zăpada întârzia încă peste țarină, și apărea o oglindă de gheață peste bălți în fiecare noapte.
– Cât timp îi mai trebuie verii ca să vină? Cât timp? își spunea floarea. „Simt un așa de mare neastâmpăr și poftă de viață în mine; trebuie să cresc, să mă lungesc, să deschid ușa, trebuie să ies afară și să fac o plecăciune pentru a-i spune verii „buna dimineața”! Ah, ce vremuri fericite mă așteaptă!”

Așa că floarea s-a zbătut și a crescut dinlăuntrul ei sub stratul de pământ pe care apa îl înmuiase în afara, iar zăpada și țarina s-au încălzit, și raza de soare i-a bătut iar la ușă. Floricica a ieșit sub zăpadă cu niște mici petale alb-verzui, înfășurate strâns în niște frunzulițe verzi, ce păreau că o apăra. Neaua era rece, dar era străpunsă de raza de soare, așa că era ușor să treci prin ea, mai ales că raza de soare devenea tot mai puternică.

– Bine ai venit, bine ai venit! cânta și îi ura fiecare raza, iar floarea s-a înălțat deasupra zăpezii, în lumea strălucitoare de afară. Razele de soare au mângâiat-o și au sărutat-o, așa că și-a desfăcut petalele, albe ca neaua și ornamentate cu dungi verzi. Și-a aplecat apoi capul, plină de bucurie și modestie.

– Frumoasă floare! i-au spus razele soarelui. Ce grațioasă și delicată ești! Ești cea dintâi și ești unică! Ești iubirea noastră! Ești clopoțelul ce vestește sosirea verii, frumoasa vară, peste pământuri și orașe. Toată zăpada se va topi, vânturile reci vor fi alungate departe, și noi vom fi iarăși la putere. Totul va deveni verde și, după aceea, vei avea tovarăși liliacul, florile de salcâm și trandafirii; dar tu ești prima, atât de grațioasă și delicata!
Era așa de bine! Parcă întreg văzduhul cânta, în vreme ce razele de soare se agățau de frunzele și tulpina florii. Ea stătea în mijlocul zăpezii, atât de delicată și așa de ușor de rupt, și totuși atât de puternică în frumusețea ei tânără; se înfățișa cu rochia-i alba cu dungulițe verzi, anunțând vara. Mai era însă mult timp până la sosirea anotimpului cald. Norii ascundeau soarele, și vânturile înghețate continuau să sufle peste pământ.

– Ai sosit prea devreme! i-au zis Vântul și Vremea. Mai avem încă putere și o vei simți pe pielea ta, și te vei lăsa înfrântă de noi. Trebuia să fi rămas liniștită acasă și să nu te arăți tuturor. Nu a venit încă timpul tău!

Era un ger de crăpau pietrele. Zilele ce au urmat nu au adus nici măcar o singură rază de soare. Vremea putea să rupă floarea în două cu răceala ei. Cu toate acestea, ea avea mai multă putere decât credea. Era puternică grație bucuriei și credinței în vară, care trebuia cu siguranță să apară și care fusese vestită de dorul ei adânc și confirmat de razele de soare. Așadar, ea a rămas plină de încredere, cufundată în zăpadă, cu straiul ei alb, aplecându-și capul sub fulgii mari și grei, în ciuda vânturilor înghețate care o loveau.

– Te vei rupe! i-au zis ele, și te vei ofili, te vei ofili! Ce cauți tu aici? De ce te-ai lăsat ispitită să ieși afară? Raza soare lui nu a făcut decât să își bată joc de tine. Acum capeți ceea ce primești, aiurită îndrăgostită a verii.
– O, aiurită îndrăgostită de vară! strigau copiii, bucuroși, uite-o acolo, ce frumoasă este, ce frumoasă e! E cea dintâi și unică floare!
Aceste vorbe o făceau să se simtă atât de bine pe floare, părând să o încălzească la fel ca și razele de soare. Din pricina fericirii, ea nici măcar nu a simțit atunci când a fost ruptă. Era acum în mâna unei copile, sărutată de acea copila, și adusă într-o camera caldă, privita cu prețuire și pusă în apă. Ce înviorător, ce întăritor!
Floarea se gândea că a venit dintr-o dată vara.                                 dsc_5197        Fiica oamenilor din acea casă era o fată frumoasă. Prietenul ei învăța pe atunci pentru un examen.
– Iat-o pe a mea aiurită îndrăgostită a verii,a spus ea, apoi a luat delicata floare și a așezat-o într-o hârtie parfumată, pe care erau scrise niște versuri începând și terminându-se cu cuvintele „aiurita îndrăgostită de vara”. Prietene, fii un aiurit îndrăgostit al verii. Fata își îmbia și își luă în râs prietenul cu frumusețea verii. Da, acest lucru era cuprins în versuri, iar hârtia a fost împăturită ca o scrisoare, și floarea a fost pusă și ea în scrisoare. Înăuntru era întuneric, la fel ca în acele zile când era ascunsă în rădăcină. Floarea a pornit într-o lungă călătorie, a stat în geanta unui poștaș, a fost presata și îngrămădită, un lucru nu tocmai plăcut, dar până la urmă, chinurile au luat sfârșit.
Călătoria se terminase; scrisoarea a fost deschisă și citită de către prietenul îndrăgit. Ce fericit a fost! A sărutat scrisoarea și a așezat-o cu grijă într-o cutie, în care erau multe alte frumoase versuri, neavând totuși vreo floare în ele; ea era prima, unica, așa cum îi spuneau razele soarelui, iar ăsta era un lucru la care îi plăcea mereu să se gândească.dscn7329

Floarea a avut timp destul pentru a se gândi la asta; s-a tot gândit cât a trecut vara, a trecut și iarna, și a sosit încă o vară, înainte de a-și face iar apariția. De această dată însă tânărul nu era deloc fericit. El a apucat nervos, deloc delicat, scrisoarea, și a aruncat-o, iar floarea a căzut pe podea. Era, desigur, turtită și uscată, dar de ce să o arunce pe podea? Cu toate acestea era mai bine decât să ajungă în foc, acolo unde a ars hârtia cu versuri. Ce se întâmplase, de fapt? Ce se întâmpla de multe ori… Floarea îl făcuse să se simtă ca un aiurit îndrăgostit părea să nu fi fost decât o glumă; fata râsese de el, aceasta nu mai era deloc o glumă, și, în timpul verii, își făcuse alt prieten.DSC_5230

A doua zi dimineață, soarele a strălucit peste floarea presată, ce părea a fi pictată pe podea. Servitoarea care mătura în cameră, a ridicat-o și a așezat-o într-una din cărțile de pe masă, gândindu-se că, în timp ce făcuse curățenie, căzuse pe podea. Floarea se afla iarăși printre versuri, niște versuri mult mai frumoase sau care, cel putin, costaseră mai mult.

Ani după ani au trecut după aceea. Cartea stătea pe un raft, și apoi a fost luată de acolo pentru a fi citită. Era o carte buna; versurile și cântecele din ea aparțineau vechiului poet danez Ambrosius Stub, și chiar meritau a fi citite. Omul care o citea întorcea paginile una după alta.                                                      dscn8243

– Hei, aici e o floare! a zis el, un ghiocel, un aiurit îndrăgostit al verii, un aiurit poet! Floarea asta nu a fost pusă degeaba aici! Bietul Ambrosius Stub! Și el a fost un aiurit îndragostit al verii, un poet nebun. El a venit prea devreme pentru timpurile sale și, din această cauză, a trebuit să înfrunte înghețate vânturi, și să rătăcească pentru a avea un acoperiș de la un moșier la altul, asemeni unei flori dintr-un pahar cu apă, sau a uneia așezate printre versuri rimate. Nebun al verii, nebun al iernii, nebun și aiurit, dar cel dintâi, unicul, mereu tânărul poet danez al acelor vremuri. Da, tu trebuie să rămâi ca un simbol în această carte, tu mic ghiocel; ai fost pus aici cu un scop anume.

În acest fel, ghiocelul a fost așezat înapoi în carte, și s-a simțit onorat și fericit că era un simbol în acea frumoasă carte de cântece, aparținând celui dintâi în a cânta și a scrie, și el tot un ghiocel, un aiurit îndrăgostit de vara, ce era privit drept un nebun în timpul iernii. Floarea a înțeles aceste lucruri în felul ei, așa cum noi interpretăm totul în felul nostru. Aceasta este povestea ghiocelului.                                          DSC_4903

Școlărel de clasa a V-a – Zeii din Grecia antică – mereu ai ceva de învățat la fel și despre cultura greacă și elenistică

Am revenit la Zei. La cei din Grecia Antică. Dacă nu ești fascinat de ei și nici curiozitatea nu te mână, e destul de complicat de înțeles. Sunt mulți, au denumiri ciudate și pe lângă cei principali mai sunt o sumedenie de semizei, soții, frați, copii. Pământeni – nepământeni.

La multe din subiectele ce se regăsesc în manualele de clasa a V-a  nu suntem chiar străini complet, asta pentru că am mai vorbit despre ele și chiar am lucrat pe marginea lor așa cum ne-am priceput noi, acasă. De cele mai multe ori aceste activități au venit să completeze lecturile citite. Așa a fost în cazul legendei Pandorei despre care puteți citi mai jos sau a Odiseii lui Homer.

Cutia Pandorei sau Cum am reușit să aflam despre Zeii din antichitate

dscn07632

DSCN0754

„Odiseea”, un proiect pentru ora de istorie – clasa a V-a

odiseea-istorie-clasa-v-a

20150122_03074620150122_031237

Pentru că am remarcat că Luca preferă să învețe mai mult în limba engleză fiind mult mai atent, încerc să vin în întâmpinarea lui căutând și aducându-i în față așa materiale. Am noroc pentru că oferta de pe internet este vastă la asta contribuind și eu cu materialele pe care le confecționez special pentru el.
Am confecționat niște cartoline de pe care el a citit informațiile aferente fiecărui zeu. Printre cei 12 principali am mai strecurat și alții despre care mai avea cunoștințe.

zeii-greci – fișe de lucru

Deasemenea vă atașez și fișierul cu ajutorul căruia am confecționat o cărticică extrem de îndrăgită de noi.

zeii-greci-cartoline-engleza

sursa: deceptivelyeducational.blogspot.ro

Am tipărit, laminat, decupat și asamblat aceste cartoline pentru a fi mai ușor și comod de accesat.

20150122_03264120150122_05345920150122_05351020150122_053534

De data asta am făcut cunoștință cu stilurile arhitecturale – coloane în stilul ionic, doric, corintic – am trecut în revistă Cele șapte minuni ale lumii antice dar am și aflat mai multe detalii despre viața de atunci. Bunăoară, fetele nu mergeau la școală ele fiind educate acasă numai băieții fiind trimiși acolo, începând cu vârsta de 7 ani, unde învățau scrisul, cititul, aritmetica, muzica, exercițiile fizice etc. Am reamintit că grecii au fost aceea care au inventat teatrul iar Eschil, Sofocle, Euripide, Aristofan au creat opere nemuritoare. Ne-am reamintit și de Pitagora, Arhimede, Thales din Milet ori Aristotel ale căror teorii se studiază și astăzi.

Sunt multe de vorbit dar încetul cu încetul bagajul de cunoștințe capătă consistență. Și dacă peste ele nu se revine, uitarea se așterne.
Mulți dintre grecii din Milet își puneau întrebări, căutau să găsească soluții practice la problemele care îi frământau, încercau să afle răspunsuri bazate pe logica și rațiune la orice fenomen.
După atâtea mii de ani continuăm și noi să procedăm la fel. Știu, conjunctura este complet diferită dar bazele educației trebuie puse din copilărie. Ori asta încercăm și noi.

„Cunoaște-te pe tine însuți.“ (deviza lui Thalet din Milet)
thales-din-milet-215x300

„Fii moderat în toate.“ (deviza lui Solon din Atena)
solon-din-atena-179x300

„Cei mai mulți oameni sunt răi“. (deviza lui Bias din Priene)
bias-din-priene-300x250

„Moderația este cel mai bun lucru.“ (deviza lui Cleobulus din Lindos)
cleobulus-din-lindos-213x300

„Nu dori ceea ce este cu neputință.“ (deviza lui Chilon din Sparta)
chilon-din-sparta

„Ar trebui să știi ce oportunități să alegi.“ (deviza lui Pittacos din Mytilene)
pittacus-din-mytilene-200x300

„Perseverența este totul.“ (deviza lui Periandru din Corint)
periandru-din-corint-300x250

Școlărel de clasa a V-a – „Emil și Pauline în safari” * CD educativ pentru copii

De fiecare dată când vine vorba de CD-urile educaționale, zâmbetul se instalează pe făptura mea. Sunt o persoană veselă și nu-mi prea lipsește zâmbetul dar atunci el mai este condimentat de ceva: de frumoase aduceri aminte, de primul meu copil de … .

Pe vremea aia nu aveam blog dar aveam un jurnal în care-mi scriam impresiile de peste zi și unde am regăsit aceste însemnări mai în amănunt. Și nu numai amintirile au rămas ci și CD-urile. Ori sunt momente când și Luca vrea să se mai joace cu ele. Nu sunt așa de sofisticate precum jocurile de pe internat dar au o grafică frumoasă – copilărească, dialogurile specifice copiilor, pentru că – nu cred că e ok să uităm că în clasa a V-a, copiii au în jur de 11 ani. Ei au tendința, atunci când zăbovesc pe internet, să accese jocuri, filmulețe ori mai știu eu ce care nu-i prea adecvat vârstei.
Cum s-a mai jucat Luca cu aceste CD-uri educaționale dar și ce anume abordează, puteți vedea accesând link-urile de mai jos.

Luca se joacă alături de Reksio, învățând ortografia

De zece ani, un prieten de nădejde. Reksio, căţelul nostru virtual!

Când școala ademenește copilul la calculator

Fracții cu peripeții

Astăzi, căutând ceva pentru un material, am găsit acest CD pe care l-am cumpărat acum câțiva ani buni de zile. Și pentru că Luca a ajuns în clasa a V-a, l-am desfăcut și jucat.

20150127_030251

Emile și Pauline te însoțesc într-o călătorie în jurul lumii. La fiecare destinație te vor aștepta?

  • 24 de jocuri educative care permit aprofundarea noțiunilor la limba română și matematică;
  • fișe de lucru amuzante care probează cunoștințele dobândite;
  • idei de jocuri pentru tine și prietenii tăi.

20150127_025114 20150127_025320 20150127_025934 20150127_030105 20150127_030212

Emile și Pauline sunt acum cei mai buni prieteni ai tăi. Ei nu încetează să te surprindă, de aceea ți-au pregătit o serie de jocuri care să te înveselească.

20150127_03052220150127_03071720150127_030721

Cum spuneam, întrebările sunt ușoare dar grafica și ce fac personajele atunci când rezolvi corect sau greșești este foarte nostim. A greșit intenționat pentru a ne amuza de ele. 🙂

Dacă le încercați și voi nu putem să nu vă dorim „Distracție plăcută!”.

Machete didactice – Un altfel de brâu care să-ți țină cămașa aproape * Varianta de primăvară

Pentru că de multe ori dorințele mele prind contur chiar dacă nu au fost în prealabil rostite, am fost convinsă că la un moment dat voi realiza și un brâu care să țină de cald unei… clase. Clasa, ca o cămașă pentru copiii ce-și ostoiesc setea de cunoaștere în ea.
Așa cum am trecut copaci prin anotimpuri, ori copiii sau vestitele Zâne, m-am gândit și la modalitatea asta de exprimare dar abia acum s-a cerut făcută. Mi-ar plăcea ca ea să se prelungească și în celelalte anotimpuri, în același format dar cu elementele potrivite.
E o machetă migăloasă asta pentru că dimensiunea impune acest fapt: 37 centimetri înălțime nu sunt atât de mulți atunci când pictezi pe polistiren și trebuie să realizezi atâtea detalii mărunte. Lungimea a fost de 3.80 centimetri. La așa dimensiune nu am ce comenta. 🙂

Asta scriam în decembrie, atunci când dorința asta a venit în întâmpinarea ei. Iar continuarea a venit și ea, firesc! Așa de mult caut firescul în existența mea și a familiei mele pentru că el tinde să dispară, făcând loc acțiunilor, faptelor, cuvintelor pe care nu le doresc.

Acum am pictat niște secvențe specifice anotimpului Primăvara, dar pentru că am învățat din lucrarea precedentă, am evitat ca la îmbinări să mai fie vreun element major. Ce a ieșit îmi place de mor și știu că doamna Alina va lucra alături de copii, pe marginea lor. Sau ajutate de ele.

dscn8239 dscn8244dscn8252dscn8256

Am migălit mult, cu infinită pasiune, și am combinat elemente diferite: figurine de fetru, figurine din lemn, figurine din pene, ștrasuri, ace cu moțuri colorate. Și vopselele folosite au fost de mai multe feluri: sidef, neon ori pastel.

Se regăsesc pe acest brâu imagini specifice primăverii dar care să acopere toate lunile care intră în componență. Ce compuneri strașnice vor ieși! <3

Școlărel în clasa a V-a – Nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, vocativ. Așa se aude când dai târcoale substantivului

Modulul V din manualul de Limba și literatură română se ocupă de aceste noțiuni. În afara faptului că nu-s deloc de neglijat, nici ușoare nu sunt. Ori acum e momentul când se lucrează la fundația gramaticală și este necesară multă determinare dar și perseverență.

Gramatica limbii române este foarte complicată și alambicată și poate da mari bătăi de cap chiar și unora care sunt puși să învețe pe alții. Precum se poate observa, limba română este tot mai prost vorbită de nativii săi cât despre regulile gramaticale ce să mai vorbim. Cărțile apărute pe piață abundă în greșeli și poate ar trebui să se intervină și aici. Dar ce să te mai miri de cărțile de beletristică ori mai știu eu din ce alte domenii când manualele cuprind și ele niște enormități (aici nu-i părerea mea ci a celor care sunt îndreptățiți să spună acest lucru).

Așadar, școlărelul a parcurs o perioadă în care a învățat despre substantiv și cazurile lui, articol și prepoziție.

Cazurile substantivului sunt:

cazul nominativ – substantivul care are funcția sintactică de subiect sau de nume predicativ este în cazul nominativ

cazul acuzativ – substantivul care are funcția sintactică de complement sau de atribut și este precedat de prepoziții se află în cazul acuzativ

cazul dativ – substantivul care are funcția sintactică de complement și răspunde la întrebarea cui? este în cazul dativ

cazul genitiv – substantivul care are funcția sintactică de atribut și răspunde la întrebările al, a, ai, ale cui? este în cazul genitiv.

cazul vocativ – substantivul care arată o chemare sau prin care unei persoane i se atrage atenția este în cazul vocativ. Substantivul în cazul vocativ nu are funcție sintactică.

Știu, nu e niciodată prea târziu să-ți mai revizuiești ori reîmprospătezi cunoștințele gramaticale. Poate e de apreciat acest demers.

Ca o completare a analizelor noastre, Luminița, prietena mea, mi-a trimis subiectele date la Concursul Național „Gramatica – Știința vorbirii”. Subiectele de clasa a V-a le-a lucrat și Luca și nu a fost ușor. Nu a reușit să le rezolve integral dar așa a putut să vadă la ce nivel se situează și care sunt neclaritățile. Mi-a plăcut că la subiectul al paisprezecelea, rezolvarea a venit cu ajutorul limbii engleze. Știa de acolo ce înseamnă „vindicativ” și așa a dat răspunsul corect. Au fost printre subiectele date și unele despre care nu avea cunoștințe. Bunăoară, nu știa ce înseamnă diftong ascendent și descendent sau care este definiția articolului hotărât proclitic.                            20150125_013848

Atașez aceste subiecte dar și rezolvarea lor pentru că sunt interesante și poate vreți să vedeți care este complexitatea subiectelor date.

clasa-a-v-a – subiecte Concurs Național „Gramatica – Știința vorbirii” 

solutii-2017 –  subiecte Concurs Național „Gramatica – Știința vorbirii” 

Mai multe detalii despre acest concurs organizat de Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vâlcea găsiți aici.

Gramatica, regină peste-nvăţaţi şi regi,
ce ştie să-şi impună eternele ei legi.
Moliere

Școlărel de clasa a V-a – Organisme procariote * bacteria

Am ajuns și la „Plante inferioare”. Un capitol din biologia de clasa a V-a foarte interesant și deschizător de mari întrebări. Iar eu sunt curioasă, ca o mâță, și caut de nu mă mai opresc. Cred că-mi ostoiesc setea asta ce-a rămas de când eram copchil și nu avea cine sta de mine. Deh! eu îs decrețel și pe atunci cheia era la gât și părinții la muncă.

Da să nu mă îndepărtez de bacterii.
Nu știu dacă-i rușine să recunosc, să tot recunosc, că unele și altele îmi erau străine și acum când le aflu că bucur… da ce mă bucur!
Caut materiale pe care să le aduc în fața școlarului și pentru că în limba maternă nu prea găsesc sunt nevoită să adaptez, traduc și confecționez unele după ceea ce găsesc pe la vecinii noștri englezi. Le traduc pentru că doresc a le atașa în articole, și așa, pentru plăcerea mea, pentru că Luca dorește și preferă să le lucreze în engleză.
Așadar, am aflat așa de multe lucruri și am priceput, mai abitir, cum stă treaba cu bacteriile și de ce nu e bine să avem de-a face cu cele care ne pricinuiesc mult rău.

Organismele care nu au un nucleu individualizat se numesc procariote.
Cum majoritatea bacteriilor nu au clorofilă, ele nu-și pot prepara singure hrana. Sunt organisme heterotrofe spre deosebire de plantele verzi care sunt autotrofe.
Sunt bacterii care-și iau hrana din resturile organismelor moarte pe care le descompun iar aceste bacterii poartă denumirea de bacterii saprofite.

Mai există bacterii care se hrănesc cu substanțe organice din corpul organismelor vii iar ele se numesc bacterii parazite.

20150120_050419

Dacă au parte de o viață bună – căldură, hrană, umezeală – bacteriile se înmulțesc rapid dar asta nu înseamnă că se dezvoltă și cresc ci își sporesc numărul. Fiecare bacterie se împarte în două, care, după puțin timp, se divid din nou și tot așa.

Dacă nu au condițiile necesare pentru a se înmulți, ele se învelesc într-o membrană groasă și se transformă în spori. Aceștia pot rezista și câțiva ani în această stare iar când ajung în mediul propice, se dezvoltă.

Spuneam că am confecționat niște fișe după cele pe care a lucrat Luca. Iată-le! Să le folosiți sănătoși! Atunci când veți deschide fișierul veți observa că există și rezolvările, pentru a vă putea confrunta – dacă-i nevoie. 🙂

fisa-organisme-procariote-cu-tot-cu-rezolvare

fisa-despre-antibiotic-cu-tot-cu-rezolvare

20150120_050517 20150120_051240 20150120_052835

Pe lângă fișa despre bacterii, am găsit una care mi-a plăcut foarte mult. Aici, e foarte clar explicat ce înseamnă antibiotic și de ce este bine să cunoaștem importanța și însemnătatea lui. Cum consumul de antibiotice de la noi a atins cote alarmante, poate e bine ca cei mici dar și cei mari deopotrivă, să vadă și înțeleagă cum anume acționează acesta. Și să nu creadă că dacă bacteria are dimensiuni infinitezimale trebuie tratată cu dispreț. Se pare că în multe cazuri ne dă atât de tare de furcă, pentru a ne da seama când ne însănătoșim unde și de ce am greșit. Multe din boli au căpătat rezistență la antibiotice tocmai din această pricină.

img720img719

Și pentru a nu încheia într-o notă pesimistă, trebuie să amintesc faptul că există și bacterii folositoare care au o mare importanță în viața omului. Ele sunt responsabile cu transformarea laptelui în iaurt, vinului în oțet ori a varzei dulci în varză murată.

Vă doresc sănătate multă în compania bacteriilor folositoare!

Școlărel de clasa a V-a – Am făcut cunoștință cu Jane Goodall. Vă invităm și pe voi!

What makes us human, I think, is an ability to ask questions, a consequence of our sophisticated spoken language.
Jane Goodall

Trebuie să mărturisesc, din capul locului, că aveam cunoștințe despre ea, puține și mărunte, dar această cărticică adresată celor mici m-a făcut să-mi doresc să citesc, caut, descopăr mai multe. Ca de fiecare dată în ultima perioadă, partener de nădejde mi-a fost Luca.

O cărticică ne-a stârnit curiozitatea iar numele ei este The Watcher și-i scrisă de Jeanette Winter. Și în ciuda faptului că e considerată o carte pentru grupa de vârstă 5 – 8 ani, noi am reușit s-o facem utilă pentru 11 ani (pe mine nu mă mai pun) atât cât are acum băiatul meu.                                    20150120_000924

Ce am reușit noi să facem ajutați de această carte veți putea citi în rândurile de mai jos. 20150115_021851

Pentru început am lucrat cu macheta continentului african, acolo unde am localizat țările dar mai ales am dorit a vedea unde se află Parcul Național Gombe.                                   20150117_034108 20150117_035110 20150117_050045

A fost o recapitulare frumoasă și utilă asta pentru că se uită multe din informații și niciodată nu e de prisos o reîmprospătare. „Ne-am plimbat” și noi dintr-o țară în alta, am pomenit de capitalele pe care ni le mai aminteam, nu am omis sărăcia din Somalia ori luptele din Africa de Sud și am pomenit cele cunoscute până acum.

Când am ajuns la Tanzania, locul de desfășurare al aventurii, am zăbovit puțin mai mult. Acolo am văzut cu ce anume s-a ocupat dr. Jane Goodall și ce importanță au avut toate cercetările intreprinse de ea.

Dacă veți avea răbdarea necesară, multe veți afla din acest filmuleț.

Dar să revin la activitatea noastră. Am descoperit mai multe site-uri în limba engleză care tratează tema și pentru că Luca adoră comunicarea în această limbă, le-am printat și folosit. 

img712

Am făcut un fișier în care găsiți un material pe care-l puteți completa cu copilul, în ce limbă doriți dumneavoastră. Acolo veți găsi și o scrisoare pe care copilul trebuie s-o trimită prietenului lui. Luca a ales unul imaginar. 🙂

20150120_002029

ce-stii-despre-tanzania – fișe de lucru

Am fost fascinați de arborele genealogic întocmit de cercetătoare și am avut posibilitatea să-i și vedem pe unii dintre membrii acestor familii în imaginile vizionate.

img713

Toate materialele acestea, în engleză, le-am găsit la adresa www.discoverchimpanzees.org.

Un alt material lucrat a fost acela legat de urmele lăsate de animale. L-am mai experimentat și chiar am identificat din ele în timpul „vânătorii” noastre din natură.

img71120150117_03075920150117_033522img714

Am optat și pentru realizarea unui craft, unul care să reprezinte un cimpanzeu, cum altfel. Nu a fost ușor deloc, necesitând multă răbdare.

20150115_042511

Am printat fișele pe care le găsiți aici. Am lipit cele două în care erau părțile componente ale unei maimuțe pe o coală de carton A4.

20150115_042741

Apoi au fost decupate toate elementele. Le-am asamblat cu ajutorul unor ace, pentru că am constatat că erau prea mari capsele pe care le aveam.

20150115_043300 20150115_050252 20150115_063519

Am făcut aceste activități printre picături, de-a lungul mai multor zile, în funcție de timpul rămas după ce s-au terminat de pregătit temele pentru școală. E minunat și atrăgător să poți călători, chiar și imaginar, pentru că ai atât de multe de aflat. Nu neapărat chestii complicate cât mai ales lucruri care, poate cândva, îți vor fi de ajutor.

My mother always taught us that if people don’t agree with you, the important thing is to listen to them. But if you’ve listened to them carefully and you still think that you’re right, then you must have the courage of your convictions.
Jane Goodall

Școlărel de clasa a V-a – Ședința din semestrul II. Prima

În primul semestru de clasa a V-a au fost două ședințe, asta dacă-mi aduc bine aminte. În prima au fost făcute prezentările și am luat la cunoștință despre cerințele acestei noi etape din viața copiilor noștri. Pentru unii dintre părinți nu era chiar prima întâlnire, asta pentru că mai avem copii ce au trecut prin ciclul gimnazial.
La mine, față de primul copil, a fost mai greu. Diferența dintre ciclul primar și cel gimnazial a fost mare și am avut nevoie de ceva răgaz pentru a ne așeza așa cum se cuvine. Da, dacă diferă copiii diferă și abordările. 🙂
Mi-am pus multe întrebări și am încercat să înțeleg ce anume urmărește fiecare dascăl în parte, pentru că dacă ei intră și ies de la ore, fiecare cu pretențiile lor, copilul trebuie să vină în întâmpinarea fiecăruia, așa cum se pricepe el mai bine.
Și nu-i ușor să „dovedești” unsprezece dascăli. 🙂

Am pornit mai lent și am încercat, cât am putut, să fiu alături de el și să-i fac tranziția mai ușor de priceput. Și am avut de lucru la unele materii mai mult ca la altele.
Dacă la matematică năvala informațiilor l-a dărâmat la început și așa a fost nevoie de multă răbdare și perseverență, la alte materii lucrurile s-au perceput diferit. E evident că aici vorbesc despre preferințe și mai ales, de afinitățile legate de o materie sau alta. Dar acum, din clasa a V-a mai sunt legate și de profesori.
La doamna învățătoare, pentru că era majoritară la toate materiile predate, a fost mai lesne de gestionat, dar acum a trebuit și trebuie în continuare depus mai mult efort.

A terminat primul semestru cu bine, nu numai cu medii de zece dar cu o medie generală de 9.50. E bine și eu știu, fără să-mi spună nimeni, de ce e atât și nu mai mult și unde ar trebui să se insiste mai mult. Te încearcă un sentiment de regret dar dacă ești corect cu tine, înțelegi că așa stau lucrurile.

Așadar, doamna dirigintă a prezentat situația școlară dar și pe cea extrașcolară aici referindu-mă la concursurile la care copiii clasei au participat. Problema, cred, majoră a clasei a V-a, cea în care se face tranziția este pe lângă numărul de profesori care intră la clasă și cea a colectivului. Pentru că asta este o clasă în care s-au adunat copiii din mai multe părți, aici având loc o examinare pentru a putea ocupa un loc, iar pentru închegarea colectivului cred că este necesară o perioadă de timp. Numai că aici ne-am ales ca apa de ulei. Copiii au format „bisericuțe” sau grupuri, cum vreți să le numiți, unde s-a menținut unitatea inițială; adică cei de la IV-A s-au delimitat de cei de la a IV-B și cei de la a IV-C ceea ce este valabil și invers. Copiii s-au așezat în bănci și au relaționat mai mult cu cei pe care-i cunoșteau deja.
Iar asta s-a întâmplat și cu părinții. Întrebarea care se pune este: de ce? De ce s-au și ne-am separat așa și ce anume a determinat asta?
Aici e o chestie de atitudine și de modul în care au acționat învățătoarele la clasele lor. Copiii au venit cu acea atitudine și de aici au izbucnit contradicțiile.
Fiind o persoană mai coaptă, consider că totul se face cu răbdare, perseverență, decibeli puțini și toleranță sporită. Dar clasa asta are 30 de elevi. Ce te faci cu atâta lume? Cum gestionezi 30 de părinți care au idei și atitudini atât de diferite?
E o chestiune greu de înțeles.
Și poate cel mai greu de gestionat este atitudinea pe care o au cei mici, una care nu poate fi desprinsă de mediul în care trăiesc și se dezvoltă. Din nefericire există comportamente ce au depășit limita bunului simț și care cer atitudini răspicate. Cuvintele urâte, gesturile nepotrivite, hărțuiala, decibelii situați peste limita admisă de un timpan normal, batjocura și chiar violența au ajuns la un stadiu la care se cere o intervenție.
Dar intervenția asta nu trebuie să vină de la școală, în primul rând, ci de la părinți. Aceștia trebuie să facă o echipă cu școala care reprezintă doar o completare și o desăvârșire a educației.

Ori dacă atunci când se întâlnesc părinții nu reușesc să-și stăpânească atitudinea, ce pretenție să ai de la niște copii?

Cred că înaintea notelor de 10 din catalog trebuie să stea grija pentru cum anume relaționăm, dacă suntem în stare să ne respectăm, să ne tolerăm dar mai ales să nu ne facem rău. Nu înseamnă că dacă nu suntem vătămați corporal nu putem suferi. Traumele psihice acumulate duc spre devieri de comportament extrem de periculoase. Ori despre asta trebuie să avem grijă înainte de toate!

Și până să vorbească despre toate astea, doamna dirigintă ne-a invitat să urmărim un clip, pe care și eu, la rândul meu, vă invit să o faceți. Poate unii dintre voi l-ați mai văzut, așa cum nici mie nu-mi era străin, dar faptul că a ales să ni-l prezinte, mie mi-a dat foarte mult de gândit.

This Video Will Make You Rethink How You Act Around Others

With the way most of us live our lives these days — giving zero f*cks — we often forget that there are young ones around watching.

I’m not saying that everyone should be a perfect role model in life, but if you’re responsible for a child, then you should act like an adult and strive to set a good example.

While our kids will likely end up just like us, there’s no reason you should be smoking, drinking or fighting in front of them.

This quick, 60 second PSA makes all of us think about our immoral behavior and puts into perspective what we’re really doing. Turn down for what? Turn down for the children.

“As it appears in …. “

children-see-children-do-2 cs18

sursa foto: aici

Dimineață, când l-am dus pe Luca la școală am crezut că nu e nimeni în clasă. Nu se auzea nici un zgomot și era o liniște dătătoare de întrebări. Când am intrat, marea majoritate a copiilor era în bănci, iar când m-au văzut, s-au ridicat în picioare și au salutat. Pentru prima dată de când a început clasa a V-a. Erau la fel de frumoși, ca și ieri, numai că purtau toți uniforme și aveau o aură. Una de normalitate de care avem atât de mare nevoie.
Ei, în primul rând, pentru a se putea dezvolta.
Noi, în al doilea rând, pentru a-i putea susține și ajuta.
Și uite că speranța a licărit, semn că nu a murit încă.

diadolivro

sursa foto: aici