Machete didactice – Aniversare cu trei lumânări

Ioi, au trecut deja trei ani și nici nu am știut când!
Trei ani în care s-au întâmplat atât de multe și despre care, nu de puține ori, blogul îmi reamintește. Clipele petrecute alături de copiii mei, de prietenii dragi pe care i-am vizitat, locurile în care-am ajuns pentru a ne bucura sufletul și mintea, însemnările despre cărțile pe care le-am citit dar mai ales colaborările avute.
Nu au fost foarte multe dar cele care s-au derulat au avut un farmec aparte. Inedit!
În ultimul an, am hotărât să adaug un capitol unde să scriu părerile mele de cititor. Fără a avea pretenție la noțiunea de recenzie, în postările cu pricina veți citi mai mult despre sentimente. Dealtfel, toată viața mea este învăluită în sentimente. Odată cu înaintarea în vârstă am ajuns să descopăr că empatia mea a crescut alarmant. Sunt momente în care aproape că nu reușesc să o gestionez, iar anii care se adună în spinare nu fac decât să acutizeze starea.
Băiatul plecat departe de mine, furtuna hormonală din care nu mai reușesc să ies, multitudinea de provocări cotidiene fac ca totul să se desfășoare în cel mai alert mod cu putință.
Dar scopul deschiderii acestui blog a fost acela de a aduce în fața cititorilor pasiunea mea, dragul meu pentru copii și investiția care se poate face în această direcție, adică în educația lor.
Am reușit, conform spuselor colaboratoarelor mele și reverberațiile muncii mele pasionale au ajuns și la mine. Continui să confecționez machete didactice cu o pasiune mistuitoare, de-a dreptul copleșitoare. Sunt momente în care încerc să răspund la întrebările altora; cum de nu m-am plictisit, cum de nu-mi vine să le dau dracului și să fac altceva.
Nu știu ce să răspund, pentru că … nu m-am plictisit. Pur și simplu așa simt. Nu m-am plictisit, deloc. 🙂 Din contră, îmi doresc provocări noi, proiecte mai elaborate la care migala și răbdarea să facă diferența.

Așadar, la zi festivă, am avut un moment în care machetele mele au cerut o poză de grup. Nu pot cuprinde totalitatea lor, dar cele care nu și-au luat încă zborul au dorit asta. Am fost doar noi, ca de multe alte dăți și ne-am maimuțărit nițel. Bine că nu se aud și comentariile. 🙂

Machete 3 ani aniversare

Blogul a rămas în continuare o preocupare care-ți răpește mult timp, dar după ce trec peste tine niște ani privești mai detașat. Încordarea de la începuturi a fost înlocuită cu o stare mai calmă, asta și pentru că o dată învățat un lucru ți-e mai ușor să-l stăpânești. Am încercat să păstrez și frecvența postărilor dar și să mai diversific temele.

Machete 3 ani aniversare1

Mulțumesc celor care au bunăvoința să-mi aloce din timpul lor câteva clipe, așa cum doresc a le mulțumi și celor care lasă câte un comentariu ori un like. E foarte important în economia activității să primești asemenea semne.

La mulți ani! blog de suflet. 🙂 Voi continua să explorez, la fel ca și până acum. Un singur lucru diferă; e mai multă maturitate fără a lipsi copilăria.

anniversary-2x

Activități educative pentru copii – „Bătrânul din lună” – un joc al închipuirii inspirat de folclorul chinez

Săptămâna trecută am fost la un film la cinema mall Băneasa, și ca de obicei, până să intrăm să vizionăm filmul, am zăbovit la librăria Cărturești, cea care se află „perete-n perete” cu sălile cinematografului.                                 20160713_160053
Am avut suficient timp să trecem în revistă noutățile, tânjind după perioada în care acest exercițiu era făcut mai frecvent, să citim câteva cărticele pe care noi le încadrăm la „lecturi pe nerăsuflate”, dar și să achiziționăm câteva. Greuuu de hotărât dar, până la urmă, nu imposibil.
Inițial, Luca a luat în mână, pentru a-l duce acasă, pe micuțul Nicolas (asta pentru că a mai citit cărți cu acest personaj și îl cunoștea), dar chiar înainte de a plecat spre casă am zărit o carte pe care de mult o țineam în wishlist, stocul fiind epuizat.

20160713_180057

Este vorba despre Bătrânul din lună, scrisă de Grace Lin, și apărută la Editura Arthur acu ceva ani în urmă.

Acum, după ce cartea a fost citită, mă felicit pentru inspirația de a nu o fi lăsat acolo sau de a fi amânat întâlnirea cu Minli. Asta pentru că:

-Mama, ce rău îmi pare că s-a terminat! Cred că e cea mai frumoasă carte pe care am citit-o vreodată. Aș avea și eu să-i pun o întrebare bătrânului din lună.

Da, aproape de fiecare dată când se mai termină o carte nu lipsește constatarea de mai sus. Și cine știe de câte ori va mai fi rostită!Bătrânul din lună iulie 2016

Personajul principal al cărții este Minli.

Minli nu era nici pământie și nici ștearsă ca restul sătenilor. Fetița avea părul negru lucios și obrăjorii rozalii, ochi scânteietori mereu însetați de aventură și un surâs ager care îi lumina chipul. (pag.8)

Această fetiță trăia alături de părinții ei, Ma și Ba, într-o casă de lemn atât de mică încât de departe părea un mănunchi de chibrituri legate cu o sfoară. Fetița și familia ei era la fel de săracă ca toți locuitorii satului și își duceau traiul de azi pe mâine. Dar copila era veselă, asta datorându-se faptului că tatăl ei îi spunea în fiecare seară câte o poveste. Mama era de altă părere, spunând în repetate rânduri că toate istorioarele nu îi făceau decât rău, ea fiind nemulțumită permanent de starea de sărăcie în care trăiau. I se părea nedrept acest lucu și nu se sfia să-l arate și rostească.
Asta până-ntr-o zi când în sat apăru un negustor care vindea boluri cu peștișori viu colorați. Dintre toți sătenii doar Minli dădu un bănuț și cumpără unul. Seara, când părinții s-au întors de la câmp au privit mirați achizția copilei, mama spunându-i că nu mai pot hrăni încă o gură în plus. Și de aici începe marea aventură.

Bătrânul din Lună este o carte complexă în care apar multe personaje iar pentru ca ele să fie prezentate, autoarea apelează la niște povești. De- a lungul cărții întâlnim 15 astfel de povești. Numele lor este:

Povestea Muntelui Neroditor – în care aflăm despre satul în care trăia Minli.img513

Povestea Bătrânului din Lună, în urma căreia fetița se hotărăște să elibereze peștișorul dar și să plece în căutarea înțeleptului.
Povestea dragonului de unde aflăm de întâlnirea cu Dragon și de cum aceștia devin foarte buni prieteni plecând amândoi la drum, în căutarea Bătrânului din Lună.
Povestea negustorului de peștișori aurii cel pe care Ma și Ba îl confundă cu Minli, atunci când au plecat în căutarea ei.
Povestea rețetei fericirii

img516
Povestea porții dragonului
Povestea băiatului care avea un bivol, atunci când Minli află că poți fi foarte fericit cu aproape nimic. Acest băiat își ducea traiul, orfan fiind, alături de prietenul lui, un bivol.
Povestea nespusă a Bătrânului din Lună și a magistratului Tigru

img515

Povestea pe care fetița i-a istorisit-o Tigrului Verde în care vedem cum Minli întâlnește doi copilași minunați – A-Fu și Da-Fu dar și familia acestora.
Povestea satului Ploaie de Lunăimg517

Povestea ceaiului și a Tigrului Verde
Povestea străbunilor lui Da-A-Fuimg514
Povestea perlei dragonului

Povestea perlei dragonului – video
Povestea lui Wu – Kang

Povestea spusă de Ma

Finalul cărții este unul așa cum șade bine unei povești asiatice, în care înțelepciunea și răbdarea rezolvă totul. Lecțiile de prietenie, despre încrederea în forțele proprii, despre iubirea care trebuie să existe în sânul unei familii sunt presărate de-a lungul narațiunii.

Bătrânul din lună iulie 20161

Bătrânul din Lună s-a așezat plin de freamăt și în caietul de lecturi al copilului. El trebuia adăugat la vara asta minunată, atunci când grijile lui lipsesc cu desăvârșire, rămânând doar cele din poveștile în care intră. Trăirile sunt intense iar călătoriile la care participă alături de personaj, pline de savoare.
Vă invităm să citiți o poveste care are toate ingredientele unei experiențe de vacanță. Spor!

Machete didactice – Spiridușii își caută o clasă. Se pare că au găsit-o

Daaa. Sunt înconjurată de mulți spiriduși. Vin de peste tot și nu mai contenesc a-i admira.
Unii din cartea citită de Luca, cea de Roald Dahl – The Mimpins. Răsfoiți 2 zile în urmă și-i găsiți. Garantat vă veți îndrăgosti de ei.
Apoi mai am unii, ăștia îs ai anotimpurilor care-și caută o clasă.
Daaa, o clasă! Sunt toți, reprezintă anotimpurile și doresc a sta alături de copii.
De ce? Ei, știu ei de ce. Pentru că lângă copii totul e mai curat.
Și mai cum?
Pur și emoționant. Adevărat. Fascinant. Palpitant.
Le-am găsit un loc excelent iar el întrunește toate cerințele.
Sunteți curioși sum arată?
Păi vi-i prezint acum. 🙂                                     DSCN7916 DSCN7917 DSCN7918
Primăvara este prima, cu ea să deschidem prezentările, asta și pentru că este singura spiridușă. E elegantă foc și verde. Da, cea mai verde! Nu-i singură. Lângă ea e un ursuleț – prietenul ei cel mai bun. Fetița se dă huța într-un leagăn iar peste ea se scutură petale de flori de măr.

DSCN7935

Despre vară, spiridușul vară, el este un ghiduș. Motorizat și … aerian. De sus totul se percepe diferit. Când va coborî pe pământ, am să-l rog să-mi împrumute puțin ochelarii. Îi ador! 🙂

DSCN7930 DSCN7931

Toamna e rumenă, coaptă și rodnică. Nu mă credeți? Priviți!

DSCN7926 DSCN7927

Ultimul din pluton este spiridușul iarna. El așteaptă să se întâlnească cu Moș Crăciun și pentru a scruta zarea, s-a cocoțat pe un glob. Evident că e mai mare ca el, că deh!, e spiriduș iar ei sunt mici – mici.

DSCN7921 DSCN7922 DSCN7923

Și pentru că toată lumea să știe că a ajuns într-o Clasă de spiriduși, e suficient să te uiți pe ușă. Gata!, te-ai lămurit instant.DSCN7932 DSCN7933

Activități educative copii – „Prinț și cerșetor” – „The prince and the pauper”. Despre un lapbook bilingv și multe alte cele

Nu știu să mai fi lucrat pe un text atât de vast, așa cum este cel semnat de Mark Twain – Prinț și cerșetor, de multă vreme. Spun acest lucru pentru că asta s-a întâmplat în două limbi; română și engleză.
Dar cum de am ajuns să analizăm fiecare capitol în parte? Nici nu știu prea bine, dacă stau să mă gândesc. Am pornit de la plăcerea copilului de a citi în limba engleză și de la faptul că oricum era o carte care se regăsea pe lista lui de lecturi. Lista de vara asta!
Mi-am adus aminte cu infinită plăcere de momentele în care făceam pentru prima dată acest exercițiu, acu mai bine de 10 ani, atunci când Răzvan era de vârsta lui Luca. La fel am citit și cu el, asta pentru că nu a fost un mare fan a lui Mark Twain. Trebui să recunosc că nu lucram așa cum o fac astăzi cu Luca, și aici mă refer la detalii și amănunte.
Ziceam că pasiunea pentru limba engleză m-a determinat să sporesc căutările pentru a face mai atractiv procesul de învățare. Și vreau să spun că dacă veți căuta site-uri care scriu în această limbă, veți găsi o ofertă net superioară celei române.
Așa cum sunt obișnuită a început procesul de confecționare, asta pentru că nu mă pot debarasa de plăcerea de a le confecționa în propriul stil. Și e mult de muncă, să nu mai amintesc de migală.
Am început prin a printa cartea în limba engleză. Așa am putut face o comparație cu traducerea făcută de ediția apărută la Editura Ion Creangă din anul 1976. Atunci, traducerea a fost semnată de Eugen B. Maria iar ilustrațiile semnate de Val Munteanu. Cartea a apărut în colecția Biblioteca pentru toți copiii, îngrijită de Tiberiu Utan.20160624_142548000-print-si-cersetor-val-munteanu-19761

Aceeași carte a fost citită și împreună cu Răzvan deci bucuria mea a fost și mai mare. 🙂 Am citit mult, la iarbă verde, pentru că acolo lectura are altă însemnătate. Cel puțin în ceea ce ne privește. E un exercițiu la care nu vreau să renunț pentru că ne caracterizează și pentru că ne-a înlesnit trăiri intense.

Spuneam că am lucrat foarte mult pe text iar lapbook-urile pe care le-am confecționat au constituit un postament foarte atractiv. Am făcut un scurt filmuleț cu etapele de confecționare a acestor lapbook-uri. Ar fi trebuit să fie unul vorbit, dar din lipsă de timp am confecționat unul din slade-uri. Dacă veți avea nevoie de ajutor, vi-l ofer cu cea mai mare plăcere. Sursa de inspirație o găsiți la adresa:

store.confessionsofahomeschooler.com

Versiunea în limba română a fost făcută pe galben iar cea engleză – pe roșu.

20160620_202319 20160620_202455Cum aminteam mai sus, a fost o lucrare care s-a întins pe un interval mai lung de timp, asta pentru că am trecut prin toate capitolele, lucrând, după ce au fost citite. Am folosit mult dicționarul, pentru a se putea vedea scrierea fonetică. În zilele noastre nu se mai face acest lucru la școală. Eu am dorit să-i arăt lui Luca și acest aspect.               The prince and the pauper8

Am alternat lucru în limba engleză cu cel în limba română, pentru a se putea observa mai în amănunt traducerea făcută de cei de la editură. Am confecționat și niște fișe pe care le găsiți mai jos.

The Prince and the Pauper chapter III – worksheet

Mai puteți accesa adresele de mai jos. Vă vor ajuta.

https://www.mirrorservice.org/sites/gutenberg.org/7/1/6/7162/7162-h/7162-h.htm

http://www.penguin.com/static/pdf/teachersguides/princepauper.pdf

The prince and the pauper7

Apoi, Luca a completat fiecare ferestruică din lapbook iar ea ne-a facilitat tot soiul de discuții și căutări. Am găsit nenumărate imagini ce au ilustrat cartea apărută la editurile englezești. Sunt de-a dreptul irezistibile!                                 The prince and the pauper9

La varianta din limba engleză, la spate, este un buzunar în care stă culcușit un wormbook. 20160619_120431 20160619_120529 20160619_120610

Pentru caietul cu lecturi de vacanță, am realizat un melanj între imagini și scris. Luca a făcut un scurt rezumat la fiecare capitol. A ieșit de vis.

20160722_115936

Suntem foarte mulțumiți de ceea ce a ieșit. Nu ne credeți? Încercați!

Activități educative copii – „The Mimpins” – răsfăț de la Roald Dahl

Despre Roald Dahl am crezut multă vreme că a scris doar despre Matilda și Charlie. Puteți vedea, accesând link-urile de mai jos, cum a fost întâlnirea noastră cu ei.

„Charlie și fabrica de ciocolată” de Roald Dahl, un regal binevenit la orice vârstă

Despre Matilda, sau cum a făcut cunoștință Luca,cu o fetiță deosebită

Care sunt eroii voștri preferați din cărțile lui Roald Dahl?

A urmat apoi  „Danny, campionul lumii” de Roald Dahl, o altă poveste la fel de frumoasă pentru că lista să continue cu titluri ale aceluiași autor dar scrise în limba engleză. Aplecarea lui Luca pentru această limbă dar și vizitele noastre la Londra au facilitat aceste întâlniri. Și nu a fost rău deloc!

„The great mouse plot” de Roald Dahl

și

„Esio Trot ” sau despre o continuare a răsfățului oferit de Roald Dahl

stau mărturie.

Căutările noastre au scos la lumină și alte titluri, pe care nu am ratat a le achiziționa și acum suntem în măsură să vă povestim despre Minpins. O reală bucurie a fost întâlnirea cu ei, drept pentru care vă invităm să nu o ocoliți.
A sosit în casa noastră alături de alte titluri în limba engleză, dar ea a fost prima citită din acest lot.

The Minpins

Little Billy s-a plictisit de a mai fi bun și ascultător așa că se hotărăște să ignore avertismentul mamei sale de a nu pătrunde în Pădurea Păcatelor – The Forest of Sin.

none come out, but many go in.

Cedează insistențelor diavolului și pleacă pentru a explora pădurea. Totul decurge minunat până când aude niște zgomote înfiorătoare ale unui monstru care scuipă flăcări.

Then suddenly he heard another noise that was somehow more fearsome still. It was the pounding of gigantic galloping hooves on the floor forest.
He glance round again, but the Thing, the Beast, the Monster, or whatever it was. was hidden his sight by the smoke it shot out as it galloped forward.
The smoky-breath was billowing all around him now. He could feel its hotness. Worse still, he could smell its smell. The smell was disgusting. It was the stench that comes from deep inside the tummy of a meat-eating animal.

img506

Din fericire, el descoperă un copac în care se poate urca iar ramurile lui superioare găzduiesc un întreg sat de omuleți – The Minpins.img507

Află că acești omuleți sunt înspăimântați de  mostrul care nu-i lasă să se hrănească și să coboare din copaci. Pot ajunge de la o casă la alta cu ajutorul păsărilor care sunt folosite ca mijloace de locomoție, asta pentru că pe pământ nu se putea coborî.DSCN7896
Auzind acestea, băiatul pune la cale un plan pentru a putea scăpa de pacostea fioroasă. Este transportat de o lebădă mare, singura în măsură să-l care având în vedere greutatea lui.
Lebăda îi arată, în călătoriile lor, o altă lume și așa, băiatul are parte de o viață neplictisitoare.

img508
În povestea asta singurul adult prezent este mama copilului, cea care este insensibilă la dorințele și spusele lui. Se simte îndemnul autorului de a fi mai atenți la faptul că cele mai mari secrete pot fi ascunse în locuri mai puțin probabile, sau mai bine spus, acolo unde nu te aștepți.
Trebuie menționat faptul că povestea este ilustrată de Patrick Benson, care reușește să îmbrace vizual, într-un mare fel, narațiunea. Cei care au citit poveștile lui Dahl știu că marea majoritate a lor sunt ilustrate de Quentin Blake.
Am reușit, ca de multe alte dăți, să ne bucurăm de o lectură în sânul naturii. Iar cadrul în care a avut loc acest fapt seamănă la scară mai redusă, cu cel al poveștii. Noroc că nu era și Monstrul prin preajmă. 🙂

The Minpins1The Minpins2

Am și lucrat apoi pe marginea acestui text. Multe discuții se înfiripă.

The Minpins3

Teaching Ideas and Resources – acolo găsiți multe idei utile.

Spor la citit!

Machete didactice – După 30 de ani

Da, gândul te duce automat la cartea lui Dumas dar nu despre asta este vorba. Ci despre o clasă de decreței care au reușit, după un travaliu extrem de greu, să se reunească preț de câteva ore bune. Ore pe care personal le-am trăit la intensitate maximă și de care m-am bucurat în cel mai sincer mod cu putință.

DSCN7817

Nu m-am gândit că voi fi copleșită de emoții atât de profund și nici că revederea clasei în care am învățat timp de patru ani va reuși să readucă la lumină întâmplări atât de demult trăite. Un clic și m-am întors în timp.                                       Întâlnire de 30 de ani

Din nefericire au fost mulți absenți, unii motivați – alții nu, dar cei care și-au găsit un răgaz pentru frumoase aduceri aminte au răspuns prezent la strigarea catalogului. DSCN7844

Ea nu a fost făcută de doamna noastră dirigintă deoarece era plecată pentru a-și continua menirea în altă dimensiune ci de doamnele noastre de limba română și engleză, stimatele profesoare Mioara Gafencu și Mihaela Dascălu. Alături de ele ne-au onorat cu prezența și doamna profesoară de fizică – Magdalena Chira, doamna de educație fizică – Argentina Coman, domnul de desen – Gabriel Baban, domnul de istorie – Gheorghe Diaconița și domnul de economie politică – Dan Dascălu. Am păstrat un moment de reculegere și în memoria dragului nostru profesor de matematică – Bogdan Grigoriu.

Iată că numărul dascălilor care ne-au fost alături a fost sporit, spre bucuria vechilor școlărei.

DSCN7806

Apoi, fiecare din cei prezenți au spus câteva cuvinte, după pricepere și putință. Am savurat fiecare cuvințel, fiecare trăire și rostire. Pentru că pe mulți dintre ei nu îi mai văzusem de ani buni, am aflat cu bucurie că sunt părinții unor copii mari și frumoși, că au cariere împlinite dar cel mai important, că sunt sănătoși.

Întâlnire de 30 de ani1 Întâlnire de 30 de ani2 Întâlnire de 30 de ani3 Întâlnire de 30 de ani4

Trupurile ne mai trădează arătând într-un fel pe care noi nu-l vedem prea bine (mai bine spus, ne facem că nu vedem) dar spiritele nu s-au modificat. Cei mai reținuți au rămas retrași în gesturi și manifestări. Cei mai exuberanți nu au ținut cont nici măcar de numărul anilor adunați care n-au reușit să le doboare tumultul. Cu ajutorul Danei Riscu dar și a Mirelei Gușetu, amintiri ce se odihneau de atâta amar de vreme au dorit să ne arate că sunt la fel de proaspete. Așa am putut recânta (sau, mă rog, încerca de a cânta) imnul clasei noastre, am putut citi gânduri rămase verzi, dar și mângâia o cămășuță de sărbătoare scrisă la final de clasa a XII-a. Cu infinite emoții și gâtuiți de lacrimi.

DSCN7871 DSCN7872

Petecele astea de hârtie sunt așa de valoroase și spun infinit mai multe povești decât cuvintele ce se odihnesc pe ele.

O surpriză minunată a fost aceea de a vedea o caracterizare făcută de doamna noastră de română, acum cinci ani, când a mai fost o tentativă de a ne întâlni, ratată din păcate, dar care s-a concretizat la celelalte clase din generația noastră. O concentrare și o caracterizare de milioane în câteva cuvinte. Iat-o!                                        DSCN7879 DSCN7880 DSCN7876 DSCN7875

Atunci, scumpa mea doamnă de română m-a văzut:

Olguța la vârsta hotarului nestatornic.

Am prelungit bucuria la o gustare și un pahar. Firesc, frumos, tihnit! Dar cu aceeași emoție și bucurie, aceea a unui lucru de mult așteptat și, în sfârșit, concretizat. Întâlnire de 30 de ani5

Ne-am promis că ne vom revedea și la anul, atunci în formulă lărgită, alături de familie și copii. Și când te gândești ce repede trece timpul!

Machete didactice – La probat de uniforme

Iată că, într-o pauză de plajă am găsit niște uniforme foarte drăguțe. Nu puteam pierde ocazia și le-am probat. Știu, e vară și e vacanță dar asta nu va ține la infinit.

Pentru fetițe am optat pentru un sarafan bleu cu doi clini mai azurii. Cămașa albă dă o notă de eleganță și tocmai de aceea am ales-o. Ca un element de cochetărie, două fundițe dintr-o piele moale și extrem de … albastră se potrivesc de minune. 🙂 Nu trebuie să uităm de cravată care se asortează cu pantofiorii. Nu-i așa că seamănă cu cei ai lui Dorothy?

20160721_080527 20160721_080549

În ceea ce privește băiețeii, pantalonul breumarin se potrivește foarte bine cu vesta azurie dar și cu cămășuța albă. Cureaua este din piele maro la fel ca și pantofii.

20160721_080414 20160721_080447

Și pentru că din ghizdanul școlarilor nu au cum lipsi cărțile, am găsit și una numai bună pentru un nou început.

20160721_080650Materiale iulie 20161

Noi ne-am luat de-o grijă. Voi?

Machete didactice – La mulți ani… de 21!

Da… am mai adăugat un an!
Dar ce an! De fapt, dacă stau să mă gândesc puțin, toți anii de când m-ai ales pe mine au fost fabuloși. La o privire în urmă nu găsesc nimic, dar absolut nimic, în ceață. Totul este senin, pur, cald, colorat, serios și tihnit.
Ești binecuvântarea mea mare și omul care-mi face inima să-mi crească în piept cât o pâine. O pâine mare, aurie. O pâine care are capacitatea să hrănească fără a mai fi ajutată de nici un alt ingredient.

Să ai drum lin, minunea mea și să se așeze totul după cum visezi.
Eu sunt aici, mereu.
Te iubesc din toată inima mea. La mulți ani!                                VM_WED_19

Literatură pentru mămici și nu numai – „Lizoanca la 11 ani” – o poveste care te pune pe gânduri

Pe Lizoanca am întâlnit-o acu’ câteva zile bune. Am tot stat și m-am gândit dacă să scriu despre asta sau mai bine să țin pentru mine. După ce nopți la rând m-a bântuit, am hotărât că e mai bine să vorbesc despre ea, poate așa se vor mai așeza lucrurile.

„Am deschis ziarul şi-am citit o frază care mi-a făcut gaură în creier: o prostituată de 11 ani a umplut un sat întreg de sifilis. Bineînțeles, știu că există prostituție infantilă, copii mutilați, agresați, uciși, împinși să supraviețuiească în genunchi, de cum văd ochiul soarelui. Dar în titlul acesta de ziar mai era ceva: o făloşenie greţoasă a vânătorului de rating. Deşi ştirea a fost preluată în aproape toate cotidienele importante, era evident că nimeni nu se obosise să investigheze sau măcar să verifice informaţia. Şi tocmai această indiferenţă năucitoare m-a determinat să scriu un roman”, spune autoarea în prezentarea cărţii.

Lizoanca

Ei bine, oare cum să nu devii curios să vezi cum se prezintă grozăvia asta. Cum să nu te întrebi de ce-i posibil așa ceva și de ce nu există nici o reacție a autorităților, comunității, familiei. Iată că este posibil. Din păcate, chiar este posibil! Poate cel mai greu de înțeles este atitudinea adulților prin iresponsabilitatea lor. Nu copiii sunt cei vinovați de situația în care au ajuns!

Acțiunea se petrece în Satul Nou iar aici, fiecare personaj are o poveste; crudă și grea, plină de suferință și umilință. Lizoanca, personajul principal al cărții, este o fetiță de 11 ani,

(…) pe ceilalți îi scuipa și-i drăcuia fără alegere. De aceea îi spuseseră Lizoanca, de-a dracu’ ce era. I s-ar fi putut zice Eliza, Eli ori Lizica. Dar nu i s-ar fi potrivit. Pe când Lizoanca era ca o mănușă: o arăta ursuză și greu de clintit. (pag. 29)

Fetița nu suportă bătăile crunte administrate de tată dar nici nepăsarea mamei și fuge de acasă. Nici la școală nu merge, rămânând repetentă un an. Este murdară, plină de păduchi și își petrece timpul alături de alți copii, la fel ca ea. Acest grup îi dă senzația de siguranță. Toți se prostituează iar cei care profită sunt odioși prin prisma anilor pe care îi au sau, mai grav, prin funcția pe care o ocupă.

Autoarea alege să abordeze trei „direcții”. Prima se referă la vârsta de 11 ani. Toate personajele, mai devreme sau mai târziu ne sunt descrise la această vârstă. Mama Lizoancei, Florența,

era o femeie micuță și un pic încovoiată. Avea trei copii, pe care-i făcuse pe negândite, și niciunul nu era așa cum ar fi vrut. (pag. 36)

Cristel, tatăl, era și el un copil făcut „din flori” de o mamă care fusese ușuratica satului. El considera că Lizoanca

o moștenise pe mama lui, care tot așa, când era tânără avea niște buze groase și bosumflate pe care el le ura.. Era o insolență în botul ăsta ca un mănunchi de cireșe, o viață de neținut în frâu, dornică să se risipească și să intre în bucluc peste viețile altora, care n-au nici o nevoie de ea. Iar această energie năvalnică îi irita la Lizoanca.

A doua „direcție” este aceea a listei pe care Sanitara a întocmit-o, listă pe care a scris suspecții de sifilis, cei pe care-i credea ea nu cei reali. Pe ea se regăsesc nume grele din sat, de la Petrache notarul și până la viceprimarul Vizitiu. Tot ea, sanitara, a fost aceea care a chemat și presa pentru a relata cazul de îmbolnăvire cu sifilis. Povestea ei este una la fel ca a celorlalți protagoniști, plină de neîmpliniri și neajunsuri.

A făcut Școala Sanitară, care pe vremea aia, pe la-nceputul anilor 90, era mai căutată ca facultatea. Trei ani de navetă la București, printre mitinguri și scutieri, trei ani grei, pentru a-și lua o diplomă.(pag 105)

A treia „direcție” este legătura satului cu capitala, acolo unde o parte din cei care au avut de-a face cu Lizoanca s-au dus să-și facă analizele pe ascuns, asta pentru ca sanitara să nu afle. Tot legat de București este și apariția reporterei care a adus știrea în fața lumii dar și Trestiana, copila pe care Lizoanca o îndrăgea dar care și ea, la rându-i, trăia o mare dramă.

Toate aceste personaje se perindă prin viața fetiței de 11 ani silind-o să se maturizeze rapid. În ciuda acestor fapte ea nu pare afectată de situație.

Pe mine însă m-au cutremurat cele citite, cu atât mai mult cu cât totul a pornit de la un fapt real. Ce anume s-a mai întâmplat cu protagonista de la care a plecat totul, nu am idee. Am căutat vești dar nu am găsit. Dar sper ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas , să-și fi găsit liniștea.

Așadar, vă invit la o lectură mai deosebită iar după ce o veți termina, m-ar bucura să discutam pe marginea ei.