machetedidactice.com

Colaborări de când lumea, fără multe cuvinte. Doar cu sentimente.

Bunica mea a fost o persoană specială. Nu e zi să nu-mi amintesc de ea, de rigoarea cu care lucra și de seriozitatea cu care trata clientele care-i treceau pragul.
O persoană care fusese educată la pension, sub atenta supraveghere a unor franțuzoaice, domnișoare bătrâne, care i-au inoculat ceea ce avea să rămână pe viață.
Bunica mea a fost croitoreasă, însă una de așa natură că lucrurile care ieșeau din mâna ei erau de cea mai bună calitate. Era pricepută la brodat și cusut și dacă întorceai un lucru făcut de ea și-i vedeai dosul, totul era clar.
Mama spune că semăn cu ea atât la fizic, cât mai ales la îndemânare. E ceva care s-a transmis, genetic, iar eu mi-am descoperit unele dintre aceste abilități destul de târziu.
Există o mare deosebire între mine și bunica mea: pe cât era ea de retrasă și taciturnă cu lumea (cu mine a avut o relație specială și am cunoscut-o diferit) cu atât sunt eu de diferită pe această latură. Mie îmi plac cuvintele și le folosesc, dăruiesc, povestesc celor care au timp, plăcere răgaz să mă asculte.
De ce mi-a fugit gândul la bunica mea?
Pentru că a fost specială iar eu am avut bucuria unei astfel de întâlniri.

În timp, am dezvoltat relații de colaborare cu oameni speciali. Sunt convinsă că soarta a dorit ca aceste întâlniri să fie posibile iar eu le-am acordat atenția cuvenită pentru că este vorba de ceva ce se simte. Și se simte prin fiecare por.
Nu sunt colaborări care au o frecvență ridicată, dar ați trăit vreodată relații cu persoane care au ceva aparte și cu care nu v-ați întâlnit des, dar atunci când v-ați reunit timpul scurs nu a arătat că ar fi fost atât de mare?
Sunt relații care curg firesc, natural, odihnitor.
Ei, de așa ceva am avut eu parte zilele astea.
Am petrecut câteva minute bune care au venit să completeze colaborările anterioare și care au umplut un gol ce nici măcar nu era așa.
Alina este o persoană specială și sunt atât de fericită că și-a ales meseria asta, de profesor de matematică, pentru că mulți copii vor beneficia și relaționa cu un dascăl cu har, empatic, dedicat. E atât de mare nevoie de oameni de calitate!
Mulțumesc de revedere!
Mulțumesc de colaborare!
Mulțumesc de firesc și naturalețe!

Detalii machete: pentru că nu s-a dorit a se afișa nimic direct pe pereți, dar și pentru că existau aceste panouri care au pe ele fetru, am hotărât să confecționez machetele din polistiren cu grosimea de 2 cm, cu densitatea mare, de 80 iar montajul l-am făcut cu ajutorul velcro-ului. Și a fost o idee super care s-a potrivit exact pentru că așa am respectat și cerințele direcțiunii și am adus și o pată de culoare în interiorul clasei. De care chiar era nevoie, zău!

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: