Afară sunt douăzeci și unu de grade Celsius. Bucuria e mai mare, adică are mai multe grade.
Nici nu știi cum să te mai îmbraci, așa cum nu știi la ce să te uiți mai întâi.
Dimineață am observat că parbrizul mașinii era acoperit de polen. Pentru cei sensibil, trebuie că e cruntă apariția lui. Și s-a așezat ca o pătură pentru că totul a fost forțat să iasă altfel decât era programat. De plante nu de om.
Îți vine să imortalizezi totul, de parcă e ultima dată când vezi așa ceva, însă cred că așteptarea a făcut posibilă așa manifestare.
Astăzi, am văzut și eu primele berze în carne și oase și vreau să mărturisesc faptul că am oprit mașina și am încercat să le fotografiez. Din nefericire fotografia nu poate spune și bucuria pe care am avut-o.
Și pentru a fi primăvară și în casă, am meșterit niște elemente specifice.
Soarele acesta încălzește așa de bine, că a făcut posibilă apariția stolului de rândunele. 🙂
Aprilie
Baloane mari de spumă albă prin grădini (Şi zarzărul, şi vişinul, şi perii) Stau gata să se-nalţe din tulpini Spre cerul primăverii…
Caisul nostru s-a gătit la poartă Cu panglici albe, ca-n tablouri vechi, Şi cu zulufi de floare la urechi, Cum astăzi nicăieri nu se mai poartă.
Pe strada mare, Ies flori înalte la plimbare În rochii de sezon, uşoare, Cu toate că-i o vreme aşa de schimbătoare.
Ah, fetele – şi mai ales cucoanele – Când vine primăvara Sunt dulci şi colorate ca bomboanele!
Pe cea care-a trecut o cheamă Clara, Fiindcă are Ochi albaştri tare, Şi gura ei cu rouge ca de coral Surâde vertical…
Un mic vârtej, copil al Nefiinţei, De-a curmezişul străzii rătăcit, Nebun în jurul lui s-a răsucit Să-şi prindă coada galbenă cu dinţii.
Departe, în azurul dintre nori, S-arată bifurcat pe cer Un şir subţire de cocori, O escadrilă de pe vremea lui Homer…
Oare primăvara asta nu s-a ascuns cumva într-un castel? Mă gândesc că da, de vreme ce nimeni nu o poate zări.
Am avut de făcut un proiect inedit care să cuprindă mai multe activități efectuate alături de niște prichindei de Clasă Pregătitoare.
Așadar, am stat și am cugetat îndelung pentru a găsi o variantă bună și pentru activitățile de la limbă și comunicare, dar și să se lege cumva cu cele de la matematică, adică activitățile matematice neuitând arta plastică și îndemânarea.
În acest sens am confecționat un castel, pe laturile căruia am făcut șapte „ferestre”. Pe ferestrele rotunde, care erau rabatabile, am pictat câte o floare de primăvară: ghiocel, narcisă, lalea, volbură, pansea și bumbișor.
Fereastra centrală, cea dreptunghiulară, a fost tăiată, dar ea va fi scoasă de către un copil la momentul oportun din lecție, pentru ca în spatele ei să se poată vedea surpriza.
Pe fiecare rondel va fi atașată o cerință din limbă și comunicare. Întrebările vor fi pregătite de doamna învățătoare, conform scenariului zilei respective.
Lângă acest castel va fi un copac, iar legătura dintre ele va fi făcută cu o ață de mărțișor. Pe ea, vor fi atârnate cu ajutorul unor agățători, niște flori de măr. Pe fiecare floare de măr vor fi niște silabe – în mijlocul lor -, iar copiii, după ce le vor extrage dintr-un coșuleț, le vor atârna acolo (pe firul de mărțișor). Alți copii vor face cu ajutorul acestor silabe, cuvinte pe care le vor pune în copac. În acest fel, mărul va înflori.
Pentru activitatea matematică am confecționat un panou pe care am ilustrat două probleme din cartea folosită la ore.
Activitatea finală a fost una legată de artă pentru că a implicat pictură, aici copiii trebuind să realizeze un peisaj de primăvară. În acest sens, am pictat eu postamentul, ei urmând a completa elementele necesare. Lalele, narcise, ghiocei, fluturi, albine și gărgărițe au fost pictate de copii, fiecare cu elementul lui, și toate, la final, și-au găsit loc pe postamentul pregătit.
Și dacă până acum v-ați întrebat ce anume se va vedea pe fereastra dreptunghiulară a castelului, ei bine, e momentul să aflați că acolo este ascunsă o fetiță Ghiocel. E o imagine mai altfel a acestui anotimp iar dacă ar fi să aflați părerea mea, cred că e cea mai inspirată. Și delicată. 🙂
Cu atâtea argumente credeți că o vom îndupleca să vină?
Pe cine? Pe Primăvară, evident!
Atât de mult m-am învârtit în jurul acestui subiect încât am fost curioasă să merg cu căutările mai în amânunt pentru a putea veni în întâmpinarea educatoarei dar și a înțelege ce anume se urmărește și care este scopul jocului. Am citit mai multe materiale și am avut ocazia de a mă juca și eu aceste jocuri alături de copiii mei, chiar dacă nu știam că ele au o astfel de denumire.
Regula este simplă: se așază o locomotivă. Piesa care urmează – primul vagon – trebuie să aibă o singură diferență (sau în funcție de tipul de joc – 2/3/4) față de locomotivă. Dacă locomotiva este cerc, mare, roșu, gros, și acceptăm o singură diferență, piesa următoare poate fi:
orice altă formă decât cerc, dar mare, roșu și gros.
cerc, roșu și gros, dar mic.
cerc, mic, gros, dar galben sau albastru.
cerc, mic, roșu, dar subțire.
Dacă trenul trebuie să aibă două diferențe, copilul trebuie să „nege” două dintre caracteristici. Același exemplu – locomotiva este cerc, mare, roșu, gros, urmează un vagon:
orice altă formă decât cerc, mic, dar roșu și gros (și poate fi pătrat/triunghi/dreptunghi, mic, roșu, gros).
orice altă formă decât cerc, subțire, dar roșu și mare (și poate fi pătrat/triunghi/dreptunghi, mare, roșu, subțire).
orice altă formă decât cerc, galben sau albastru, dar gros și mare.
Combinațiile pot continua de aici în multiple variante, este aproape imposibil să le scriu pe toate. Algoritmul se aplică identic pentru 3 și 4 diferențe, iar pe măsură ce numărul de diferențe crește, numărul de posibilități scade. Jocul poate continua până la epuizarea tuturor pieselor/posibilităților, sau poate avea, de la început, un număr limitat de vagoane.
Dacă veți fi curioși și veți accesa pagina, veți vedea că sunt acolo imagini în care exemplificările sunt extrem de clare.
Am confecționat și eu, pentru un Cerc Pedagogic ce avea ca temă acest joc logic, o activitate de sine stătătoare nu una integrată, materialele necesare jocului.
Pentru că suntem în preajma Sărbătorilor de Crăciun iar acum așteptăm mai mult ca niciodată cadourile, trenul din activitate tocmai asta aducea: cadouri. Ele au fost reprezentate de formele geometrice încadrate în acest joc.
Ca să existe un ambient potrivit poveștii, în tren nu era nimeni altul decât Moș Crăciun. Nu el împarte cadourile în noaptea de Crăciun?
Trenul nu putea opri decât într-o gară iar ea aștepta nerăbdătoare sosire lui cu atât mai mult cu cât urma ca vagoanele să fie pline cu daruri.
Doamna Floricica, cea cu care am colaborat, s-a transformat într-un impiegat de mișcare iar ținuta ei arăta într-un mare fel. Am înțeles că cei mici au fost de-a dreptul fascinați de această apariție.
Figurile geometrice au fost în număr de patru – cerc, triunghi, pătrat, dreptunghi, de trei culori – roșu, galben, albastru, de două mărimi și de două grosimi.
Iar copiii, alături de doamna lor iscusită, s-au jucat cu multă plăcere și interes.
A fost o provocare mare, cu multă migală și elemente dar eu ador provocările. Așa cum iubesc și oamenii cu drag și răbdare de copii dar mai ales cu determinare. Ori doamna Floricica de asta a dat dovadă în cariera ei de dascăl.
Sunt convinsă că cei mici nu vor uita curând această întâlnire.
În zona Moldovei, cel puțin în județul nostru, tema la Cercurile Pedagogice este aceea a jocului logic, și cu această ocazie figurile geometrice sunt la mare căutare. Am mai colaborat cu câteva săptămâni în urmă tot la un astfel de joc și cum a fost atunci puteți vedea accesând link-ul de mai jos.
De data asta eroii principali au fost Pătrățel și Cerculeț, doi băieței care au provocat copiii la un joc logic.
A fost nevoie să fie așezați pe un postament așa putându-se lucra cu ei.
Pentru a „transporta” figurile geometrice la locul potrivit, am confecționat un tren. Locomotiva a tras după ea trei vagoane, destul de lunguțe (130 centimetri, fiecare). Acestora nu le-am mai făcut postament pentru că urmau să fie sprijinite de scăunelele ocupate de „călători”. Copiii au trebuit să urce și să coboare în funcție de scenariu.
A mai fost nevoie de trei postere în care să fie ilustrată călătoria celor trei figuri geometrice: cercul, pătratul și triunghiul.
Găsiți mai multe detalii despre aceste imagini accesând imparaconpoldo.it.
Pentru a putea fi folosite într-o grădiniță din România au fost necesare câteva modificări iar după ce acestea au fost făcute, imaginile au fost imprimate pe o coală A1.
Sunt convinsă că întâlnirea copiilor cu cei doi băieței va fi super și multe se vor mai învăța. 🙂 Cât despre joacă …
Pentru că activitatea este în toi, au loc pe lângă inspecțiile de grad și Cercuri Pedagogice și Comisiile metodice și pentru că nu eram lămurită cu ce anume se ocupă ele și, mai ales, care-i rolul lor, am căutat și iată ce am găsit. Dacă nu e bine, spuneți.
• COMISIE = organism colectiv, cu caracter permanent sau temporar având ca sarcină efectuarea unor activităţi, analizarea unor probleme sau propunerea unor măsuri pentru perfecţionarea activităţii.
• METODICĂ = parte a didacticii generale care tratează principiile şi regulile de predare proprii fiecarui obiect de studiu.
• COMISIE METODICĂ = organism colectiv cu caracter permanent,
având ca sarcină efectuarea unor activităţi metodice, analizarea lor şi propunerea unor măsuri pentru perfecţionarea activităţii.
Am fost curioasă pentru că a trebuit să confecționez un material care să fie utilizat în prezența acestei comisii. Îmi place să înțeleg ce anume confecționez și la ce activități vor fi folosite asta pentru că nu mă consider un executant ci un partener activ, care poate ajuta, la nevoie, colaboratorul. Ori dacă ești în necunoștință de cauză nu ai cum interveni.
Tema anuală a fost: Tema anuală de studiu: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
Tema săptămânii: „Coşul cu fructe”
Tema activităţii integrate: „Aşază-mă la căsuţa mea”
Elemente componente ale activităţii integrate:
ALA 1: Bibliotecă: „Activităţi în camping” – confecţionare afiş
Artă: „Copaci şi corturi pentru camping” – amprentare
Construcţii: „Gard pentru camping”
Nisip şi apă: „Ghiceşte ce-ai descoperit”
ADE: DŞ: „Spune-mi unde pot locui” – joc-logic
Care a fost scopul acestei activități care s-a întins pe durata a 35-40 de minute? Verificarea cunoştinţelor copiilor privind stabilirea apartenenţei unei piese la diferite mulţimi; îmbogăţirea continuă a sferei tematice a jocurilor pentru stimularea creativităţii în desfăşurarea acţiunilor de joc.
Iată și care au fost regulile de joc:
Copilul numit denumeşte caracteristicile piesei pe care o deţine, trece prin dreptul căsuţelor din camping şi se apreşte în faţa lor întrebând: „Eu unde pot locui?”, apoi îşi alege căsuţa preferată.
Se știe că la fiecare activitate trebuie făcut un scenariu iar aici, în acest caz, scenariul se prezintă așa:
SCENARIUL ACTIVITĂŢII INTEGRATE
Copiii vor intra în sala de grupă cântând. La îndemnul educatoarei ei vor saluta musafirii prezenţi la activitate. Momentul surpriză al activităţii îl va constitui intrarea în sala de grupă a păpuşii Alexandra. Ea se va adresa copiilor cu o mare rugăminte: „Dragi copii, am venit în oraşul vostru pentru a participa la Târgul mărului. Vin de departe şi nu am găsit nici un loc de cazare. Am auzit că voi sunteţi nişte copii isteţi şi vin cu rugămintea să mă ajutaţi să-mi găsesc un loc de dormit. Doresc, totodată, să ştiţi că am adus şi multe surprize pentru voi.”
Între educatoare şi copii se va iniţia un scurt dialog pe această temă: „Oare cum s-o ajutăm pe păpuşa Alexandra? Ce-ar fi ca la activitatea de astăzi să-i construim un camping? Ce este acesta? Un loc împrejmuit unde sunt instalate căsuţe sau corturi pentru turiştii care vin în oraşul nostru. Vă mai propun ceva: după ce vom construi campingul pentru păpuşă, vom juca un joc în care fiecare dintre voi va avea rolul de turist, va intra în satul de vacanţă şi-şi va alege o căsuţă preferată în care va locui.” Păpuşa Alexandra îşi va exprima acordul cu această propunere.
Astfel, activitatea va debuta prin prezentarea celor 4 centre deschise în sala de grupă: Bibliotecă, Construcţii, Artă, Nisip şi apă.
La Centrul Construcţii, copiii care se vor juca aici vor construi din trusele puse la dispoziţie gardul care va împrejmui satul de vacanţă. Centrul Artă îi va surprinde pe copii prin prezentarea corturilor şi a copăceilor care vor prinde culoare prin tehnica amprentării în culorile specifice trusei LOGI II şi indicate de educatoare. La finalizarea acestei acţiuni ele vor fi aşezate sub îndrumarea cadrului didactic, în interiorul campingului.
La Centrul Bibliotecă se va confecţiona un afiş care va reprezenta tot felul de activităţi care se pot desfăşura într-un camping şi va fi aşezat la intrarea în acesta.
Copiii care îşi vor alege ca loc de joacă preferat Centrul Nisip şi apă vor trebui să facă nişte descoperiri în lădiţa cu nisip – piese geometrice, pe care le vor aşeza apoi în coşuleţe, amplasându-le lângă afişul de la intrare.
După prezentarea sarcinilor de la fiecare centru, educatoarea va îndruma copiii să-şi aleagă locul de joacă preferat. Activitatea lor va fi atent monitorizată de păpuşa Alexandra. La finalizarea acestui segment de activitate, musafirul mulţumeşte copiilor pentru munca depusă în construirea acestui loc pentru turişti şi, pentru a se relaxa, îi invită la o plimbare cu „autobuzul”.
Tranziţie: „Autobuzul” – joc muzical
„Autobuzul copiilor” se va opri la intrarea în camping. Aceştia vor fi invitaţi să ia loc pe scăunelele aşezate în formă de semicerc. Drept răsplată pentru efortul depus, turista Alexandra îşi va desface rucsacul şi va împărţi copiilor nişte „bilete” – acestea fiind reprezentate prin nişte piese geometrice: pătrate, triunghiuri şi rotunduri, mari şi mici, colorate în roşu, galben şi albastru. Ele vor reprezenta intrarea în camping pentru obţinerea unui loc de cazare. Astfel, se va anunţa tema jocului pe care-l vor desfăşura în continuare „Spune-mi unde pot locui”.
1. Explicarea şi demonstrarea jocului Se va explica copiilor că fiecare va avea rolul de „turist” care va trebui să-şi găsească un loc de cazare în camping. Căsuţele din camping sunt dispuse astfel: pe latura din dreapta se vor găsi căsuţele sub formă de triunghi, pătrat, rotund; în faţă faţă vor fi căsuţele mari şi mici, iar pe latura din stânga vor fi dispuse corturile de culoare roşie, albastră şi galbenă.
Educatoarea, în chip de ghid, va conduce pe primul turist care are un „bilet” în formă de pătrat mare şi roşu în mijlocul campingului. Acesta va întreba: „Eu unde pot locui?” Ghidul îi va răspunde: „Avem căsuţe potrivite pentru d-voastră: pe latura din dreapta avem căsuţa pătrată, în faţă – căsuţa mare, şi latura din stânga – căsuţa roşie. Pe care v-o alegeţi?” Astfel, „turistul” este condus prin toate căsuţele menţionate să-şi aleagă una dintre ele (piesa geometrică va fi plasată la căsuţa dorită de turist).
2. Jocul de probă Se va executa jocul de probă pentru a se înţelege mai bine sarcinile şi regulile acestuia, reamintundu-se „turiştilor” să fie atenţi la descrierea piesei geometrice.
3. Jocul propriu-zis Se va trece la defsăşurarea efectivă a jocului urmărindu-se corectitudinea răspunsurilor date de copii. Se va pune accent pe participarea activă a copiilor şi pe dezvoltarea gândirii logico-matematice. Se va avea în vedere derularea acţiunii de joc prin respectarea regulilor, interrelaţionarea şi comunicarea copil-copil, copil-educatoare. Astfel, toţi „turiştii” îşi vor aşeza „biletele” – piesele geometrice, la căsuţele preferate. Demersurile didactice ale copiilor vor fi aplaudate.
Tranziţie: „O căsuţă mică” – cântec
4. Complicarea jocului
În obţinerea performanţei copiilor, educatoarea va aşeza pe covor, în faţa lor, 2 cercuri intersectate. În acest segment de activitate ei se vor juca cu piesele descoperite în nisip. Sarcinile vor fi următoarele:
• în cecul roşu copii vor aşeza piesele rotunde de culoare roşie;
• în cercul verde vor fi aşezate piesele pătrate, albastre;
• în spaţiul galben care intersectează cele 2 cercuri vor fi aşezate piesele de culoare galbenă.
În încheierea activităţii păpuşa Alexandra va împărţi copiilor stimulente şi-i va invita la desfăşurarea jocului muzical „Chu-Chua”
Eu nu am fost prezentă dar doamna Paula, cea cu care colaborez de ani buni, a avut bunăvoința să-mi arate cum au reacționat copiii dar și cum a fost activitatea proiectată cap-coadă. Știu, eu nu sunt educator dar mă bucură nespus că pot contribui, din umbră, la desfășurarea unor astfel de activități. Educatorul are rolul esențial, iar colaborarea noastră mie îmi aduce o satisfacție pe care nu mai are rost să o descriu pentru că am făcut-o de multe ori.
Am revenit la cifre. Dacă de-a lungul timpului acest exercițiu a fost făcut de mai multă lume acum a venit rândul unor personaje noi să intre în galerie.
Prima dintre variante o puteți vedea mai jos.
Mai apoi, inimoșii au socotit.
Cei de la 1 la 5 au fost făcuți la începuturile mele în această îndeletnicire pentru ca ceilalți, până la zece, să fie confecționați anul trecut. Oricum, în ceea ce mă privește, diferența este vizibilă, aici referindu-mă la execuție dar și la materialele folosite.
Au venit, pe urmă, niște cifre uriașe, în egală măsură dragi.
Dacă vă gândeți că niște gărgărițe nu pot număra, v-ați înșelat! 🙂
Au mai prins contur și altfel, așa cum lesne se vede mai jos.
Iar acum, ultimii intrați în galerie, sunt ștrumfii. Micuți, de 30 de centimetri, dar frumoși foc!
Numărul 1 duce o prăjitură.
Numărul 2 are grijă de două floricele.
Numărul 3 este o fetiță elegantă ce poartă la gât, mânuță și pălăriuță trei elemente care o fac cochetă.
Numărul 4 este un iscusit trompetist.
Iar numărul 5 pleacă la petrecere ducând cinci baloane, cum altfel.
Așa mărunți cum sunt, mi-s dragi. Foarte dragi! Asta nu înseamnă că nu aștept următoarele provocări.
Am fost prinsă cu multe chestii în ultima vreme dar nu doresc să rămână neconsemnată colaborarea cu niște doamne foarte dragi mie: Manuela Mârzan și Carmen Popa. Vă mulțumesc pentru îndelungata colaborare!
Așa, pe ultima sută de metri, pentru serbarea de final de grădiniță, am confecționat ultimele machete ale anului școlar ce tocmai s-a încheiat. În ceea ce le privește, emoțiile au fost și mai mari pentru că acolo s-a încheiat acest ciclu preșcolar, copiii plecând la școală, în Clasa Pregătitoare.
Am ajuns cu machetele cu jumătate de oră înainte de începerea serbării, iar pregătirile erau în toi: fetițele și băiețeii erau gătiți, asta după ce s-au trezit din somn. Câteva fetițe stăteau la prins părul iar doamnele făceau ultimele retușuri la mapele copiilor dar și la sala în care urma să se desfășoare serbarea.
Ce am mai făcut de data asta? Am completat decorul cu câteva elemente care să te ducă cu gândul la școală: trei litere și trei cifre, supradimensionate, au fost parte importantă a ambientului.
Am ținut ca pe ele să fie și niște fluturași care să reprezinte zborul pe care-l vor face acești copii, de grădiniță la școală.
Drum lin, copilași frumoși și isteți! Fie ca doamnele învățătoare cu care veți lucra să fie la fel de iscusite și devotate ca doamnele educatoare cu care v-ați jucat și învățat trei ani de zile. Vacanță cu tihnă și multă bucurie!
Dimensiunea machetelor este următoarea: macheta ABC are înălțimea de 1 metru și lățimea de 2 metri. Macheta 123 are înălțimea de 1 metru și lățimea de 1,6 m.
Inspectiile pentru titularizare sunt în toi. Atunci, doamnele aspirante la această meserie, cea de educator, și care doresc să aibă un post de titular, trebuie să dea un examen. Nu știu exact ce anume cuprinde el dar știu de existența unei lecții demonstrative. Aceasta se va desfășura conform repartiției primită de la inspectorat și va cuprinde o temă pe care, dacă am înțeles corect, o poți alege din mai multe variante. Sper că așa este și informațiile pe care le știu sunt în regulă.
Am avut și eu o discuție cu o doamnă ce trebuie să țină această lecție pe data de 9 iunie. Ca de fiecare dată, la început de drum, e mai greu și orice ajutor e binevenit. Mie una îmi face o nespusă plăcere să pot colabora, indiferent de temă, dar mai ales să aleg – alături de dascăl – o variantă cât mai frumoasă și mai atrăgătoare pentru copii. Trebuie avut în vedere că această întâlnire este una surpriză, pentru că doamna și copiii se vor vedea pentru prima dată.
Tema pentru care a optat doamna este una de matematică și va reprezenta o consolidare a cunoștințelor dobândite până acum. Vor fi niște adunări și scăderi cu cifra 1, numerele folosite fiind de la 1 la 10.
Deasemenea, o cerință a temei este aceea a pozițiilor spațiale iar aici copiii vor trebui să amplaseze unele elemente conform cerinței educatoarei.
Cum tema se numește „Concertul din zăvoi” am ales să confecționez o machetă pe care copiii să o completeze din aproape în aproape. Am confecționat elementele necesare, conform cerinței. Așadar au apărut:
o rățușcă
un copăcel și doi nori
trei smocuri de iarbă
patru broscuțe
cinci nuferi
șapte libelule și zece buburuze
Am confecționat un postament pe care am pictat peisajul necesar iar elementele ce vin adăugate le-am confecționat separat, pentru a da un aspect 3D machetei.
Doar libelulele și buburuzele le-am printat și laminat, asta pentru că dimensiunea lor este prea mică pentru a le putea confecționa din polistiren.
Ceea ce a ieșit m-a bucurat foarte mult. E o machetă vie și frumoasă, colorată, atrăgătoare dar mai ales utilă. 🙂
Aștept cu nerăbdare ecouri de la lecție. Mulțumesc doamnei Mihaela, pentru încredere și colaborare!
Cu evaluările astea de la clasele a II-a și a IV-a, nu am avut cum merge săptămâna trecută la întâlnirea cu Spiridușii. M-am pregătit temeinic și mi-a părut rău că așa a fost să fie dar iată că, ieri, ne-am scos pârleala. A fost o întâlnire cum oricine își dorește să aibă! Clipele petrecute alături de ei mi s-au așezat pe suflet și sunt convinsă că așa se va întâmpla și în cazul micilor școlari.
Și iată-mă la întâlnirea cu ei, gătită și pregătită până peste cap. Știam că o să le captez atenția pentru că subiectul abordat era despre insecte, mai precis despre albină.
Materialele pe care le-am pregătit au fost variate și au acoperit o paletă largă. Evident că au fost confecționate pentru etapele discuțiilor noastre și folosite în exclusivitate de ei. De fiecare dintre ei.
Ca de fiecare dată am pornit de la o poveste. Autobuzul magic ne-a ajutat foarte mult și a constituit un cârlig minunat. Înainte a trecut pe la Luca, cu care am lucrat și un material în limba engleză.
„Autobuzul magic” (The Magic School Bus) este o renumită serie de cărți despre știință creată pentru copii de autoarea americană Joanna Cole și ilustrată de artistul Bruce Degen, serie despre care New York Times a scris că este „cea mai originală și amuzantă abordare a științei pentru copii”. În fiecare carte, elevii din clasa domnișoarei Frizzle, o învățătoare pasionată de știință și cu foarte mult entuziasm, au parte de câte o aventură fantastică datorită unui autobuz școlar foarte neobișnuit: se poate mări sau micșora, poate călători în Spațiu, în adâncul oceanului sau chiar în corpul uman și se poate transforma în moduri neașteptate.
În „Autobuzul magic. În stupul de albine”, domnișoara Frizzle îi invită pe copii într-o călătorie în lumea albinelor. Ea transformă autobuzul magic într-un autobuz-albină, iar pe elevii săi în albine lucrătoare. Împreună se alătură unui roi și lucrează cot la cot cu albinele: merg la cules de polen, observă dansul albinelor, prin care acestea transmit unde au găsit hrană, participă la producerea mierii și a fagurilor și hrănesc larvele. Nu lipsește nici întâlnirea cu ursul care poftește la miere și amenință stupul.
Din această carte, micii cititori pot învăța despre viața albinelor melifere, despre procesele prin care acestea produc mierea și ceara, despre corpul albinei, structura stupului sau părțile componente ale unei flori. În plus, povestea este completată pe fiecare pagină de tot felul de detalii interesante, precum faptul că albinele au 1000 de ochi minusculi în fiecare dintre ochii mari compuși sau că ele comunică prin intermediul mirosului. Povestea este captivantă și plină de umor, iar toate informațiile științifice sunt reale, corecte și foarte bine structurate.(sursa: bookhub.ro)
Am alternat textul din poveste cu alte materiale venite să le completeze dar și să faciliteze interacțiunea copiilor. Se știe că dacă ei apucă să manevreze materialele, impactul este complet diferit.
Pe lângă ea, pentru a exemplifica câteva gâze, am folosit fișele de la IMP, cele cu insectele care trăiesc și în România.
Am vorbit despre fluturi și buburuze, despre călugărițe și greieri, despre țânțari și muște dar mai ales despre albine.
Am trecut apoi la părțile componente ale unei albine. Aici, am confecționat un presenter pe care copiii să-l poată asambla și completa. E făcut din fetru iar etichetele cartolină sunt laminate. Modalitatea prin care se atașează este cu scai.
Fiecare copilaș a reconstituit albinuța și a etichetat-o corespunzător. Totodată, au avut în fișele lor una care trebuia completată tocmai cu aceste informații. Doamna a desenat pe tablă o albină gigantică iar eu am completat, odată cu școlarii, tot ce era necesar.
Toate aceste secvențe au fost intercalate în povestea domnișoarei Frizzle și a elevilor ei.
Un alt moment extrem de interesant a fost acela în care am vorbit despre ciclul de viață al albinei. Pentru asta am confecționat copiilor niște fișe pe care ei au lucrat. Au trebuit să decupeze și să pună elementele la locul lor. Deasemenea, cine a dorit a și colorat. 🙂 Fișa am prelucrat-o pentru ca cei mici să înțeleagă ce scrie, inițial ea fiind concepută în limba engleză.
Această secvență, al ciclului de viață al albinei, a fost foarte interesant pentru copii. Multe întrebări au căutat răspuns și le-au și găsit.
Și acest capitol fiind terminat, am trecut mai departe. La această secțiune am pregătit câteva activități atât la limba română cât și la matematică. La limba română copiii au avut de despărțit în silabe. Iată cum a fost dar iată și fișa!
La matematică au avut de făcut niște adunări iar rezultatele lor trebuiau puse în coloanele potrivite, cele cu numere pare ori impare.
Fiecare copil a putut rezolva și spune cu voce tare una dintre aceste socoteli. Sunt interesante aceste secvențe fiindcă participă toți, și fiecare are de rostit câte ceva. Una dintre fișe a rămas să o rezolve ei singurei.
Nu putea să lipsească tocmai mierea de la această întâlnire, drept pentru care am adus copiilor un borcănel cu miere de albine de salcâm și fiecare a putut gusta nu o dată ci de două ori din această delicatese. Am făcut și o paralelă între dulcele natural și cel artificial și parcă, din nefericire, tot cel ambalat în staniol a avut sorți de izbândă mai mare.
Momentul culminat a fost acela al jocului cu grupuri de litere! Vă închipuiți ce atmosferă și ce frumos a fost? Nu? Vă arăt eu! 🙂
Ce am avut de făcut? Pe „minunea” pe care o vedeți, adică acel stativ cu fagurii ce se învârt, am atașat grupurile de litere aferente și… două în plus. Adică, grupurile de litere ge, gi, ce, ci, che, chi, ghe, ghi și oa și ia. Copiii trebuiau să învârta câte un fagure și în funcție de ce le cădea, trebuiau să spună un cuvânt. Doamna a mai diversificat, adică; grupul de litere să fie la început, mijloc ori final de cuvânt. După ce îl spuneau, îl scriau pe tablă, pentru a vedea și colegii lor. Fiecare a trecut prin această provocare și nu s-ar mai fi oprit!
După ce am stabilit că e timpul să ne oprim, ne-am tras sufletul aflând curiozități despre insecte, altele decât albinele. Și am mai făcut o recapitulare a celor aflate astăzi cu ajutorul unei planșe pe care am confecționat-o tot eu. 🙂 Oare după ce o vezi și o analizezi, o uiți degrabă? Nu prea cred!
Am plecat, cu toții, cu zâmbetul pe buze dar și cu sufletele unse cu miere. Și mai fericiți! Bzzz! 🙂
