Machete didactice – Ne jucăm și învățăm!

În momentul în care spui „joc”, gândul îți fuge instantaneu către copii. Mulți asociază acest cuvânt cu imaginea unui copil, iar acest lucru este adevărat. Conform Dex-ului,

JOC, jocuri, s. n. 1. Acțiunea de a se juca  și rezultatul ei; activitate distractivă (mai ales la copii)

Însă, pe măsură ce societatea a evoluat s-a ajuns la conștientizarea faptului că jocul are o componentă mult mai importantă decât cea distractivă și anume aceea a dobândirii de abilități, cunoștințe, noțiuni noi. Studiile arată că rata de reușită este net superioară prin joc, decât prin alte metode de învățare.

Deoarece joaca este instinctivă pentru copil, aceasta reprezintă modalitatea cea mai bună pentru ca el să-și dezvolte abilitățile sociale și cognitive dar și să se maturizeze. Deasemenea, jocul îl face pe cel mic să aibă încredere în propriile forțe.

Pentru părinți, joaca este cea mai bună tehnică pe care o pot folosi atunci când vine vorba ca micuții lor să învețe lucruri complicate. Jocurile ajută la dezvoltarea cerebrală și reprezintă o fundație solidă pentru ceea ce va urma. În timpul desfășurării acestor activități de la vârste fragede, are loc o dezvoltare cerebrală, de aceea este important ca ele să fie cât mai diversificate și cu subiecte cât mai variate. Copilul mic nu trebuie implicat în jocuri greoaie pentru a beneficia de avantajele jocului, pentru că neputând a le rezolva există pericolul de-a le refuza și de a-l demotiva.

DSC_0741DSC_0742

E drept că acum, o mare majoritate a jocurilor din comerț le dau copiilor mură-n gură rezolvarea lor, astfel limitând cumva, contribuția celor mici. Însă există și jocuri, precum puzzle-urile, tangramul, geomagul ce sunt foarte apreciate de copii, iar acestea pot fi abordate pe mai multe paliere de vârstă, sporind dificultatea lor.

DSC_0744DSC_0745

DSC_0739DSC_0740

DSC_0757

Jocuri se pot face tot timpul, chiar dacă cel mic nu este în casă. Joaca în natură este și mai ofertantă deoarece sunt mai mulți stimuli atât olfactivi, vizuali cât și auditivi.

DSC_0743

Chiar atunci când cel mic se joacă cu o jucărie de pluș sau păpuși, ori cu niște cuburi, el învață lucruri noi. Nu o dată ați auzit tot soiul de „conversații” mai mult sau mai puțin inteligibile pe care copilul le poartă cu jucăriile lui, sau în timpul desfășurării acestuia. Nu puțini sunt copiii ce au o jucărie preferată, care este purtată pretutindeni și fără de care, cel mic nu stă. Și noi avem o astfel de jucărie, care cu timpul a ajuns să facă parte din familie. Stă cu noi, călătorește alături de noi, are și ea partea ei foarte bine definită în familie.

Copilul are nevoie de timp de joacă zilnic și ea poate avea loc fie alături de cineva, ori acesta se poate juca singur.

Pe măsură ce anii trec, joaca se schimbă. Jucăriile nu mai au o prioritate pentru că aceasta este luată de către cărți. Este extrem de important ca părinții să lectureze celor mici, dacă se poate, de la venirea lor pe lume. Complexitatea lecturilor vă spori, și ea, pe măsură ce copilul va crește. Timpul alocat cititului reprezintă o pârghie declanșatoare de discuții nebănuite. Atunci se pot clarifica tot felul de nelămuriri ale copilului, tot felul de frici sau cine știe ce alte probleme are micuțul. Se crează o intimitate între părinte și copil, iar cel mic are o încredere deplină față de tutorele lui. Această apropiere va elimina multe din problemele ce intervin în perioada de adolescență a copilului, pentru că adultul, cunoscându-și copilul va ști cum să intervină.

Alocați timp copilului dumneavoastră, indiferent cât de ocupat ați fi! Măcar pentru lectura de seara, atât de importantă. Timpul trece foarte repede că nici nu veți băga de seamă când sugarul a devenit un elev de liceu. Ori provocările cu care se întâlnește adolescentul de astăzi, nu au aproape nimic în comun, cu cele trăite de noi, părinții lui. Și abia atunci vă veți felicita pentru timpul alocat copilului, în prima copilărie. 🙂

Spor la joacă, să aveți!

Machete didactice – Primeniri de primăvară * varianta 3

DSC_4903

Acest început de primăvară este cam năbădăios! La noi, în Moldova, lapoviţa şi ninsoarea a pus stăpânire peste tot. O Babă cam umedă şi deloc prietenoasă se anunţă pe ziua de astăzi. Însă, acesta este şi farmecul şi aşa, prin aceste fluctuaţii de vreme, se adevereşte şi legenda.

În melanjul de sentimente ce te învăluie în aceste zile, mă gândeam că, nu cumva, fiecare avem primăvara pe care o merităm?

Sau mai altfel spus, nu fiecare percepem primăvara în funcţie de cum o privim, simţim şi cum o abordăm?

Mulţi se plâng de schimbările pe care cu greu le gestionează la trecerea dintre anotimpuri, de la iarnă la primăvară mai exact, iar aceste schimbări ţin de psihicul personal.

Ar trebui ca acest ,,icnet” general să dea o stare de bine, pentru că urmează un nou început, dar ca şi la venirea pe lume a unui copil, mamele trăiesc momentul, diferit. Unele îşi revin mai repede, unele mai greu, altele deloc!

Revenind la primeniri de săli de grupă, doresc să vă arăt cum câteva elemente au schimbat o întreagă faţă a unei săli. Este drept, că ea a suferit transformări majore printr-o curăţenie generală, însă în urma acestei curăţenii, nici un material ce era pus pe pereţi nu a rezistat în urma întâlnirii cu constructorii. Un paradox dealtfel, ca niste oameni ce au ochi de constructor, să nu poată fi în stare să protejeze ceva. Din contră, au distrus aproape tot.

Dar am încercat să mai repar ce s-a mai putut şi dacă veţi privi cum a fost şi cum este acum, lesne veţi observa schimbarea.

În postarea Hăinuţe noi pentru o grupă de prichindei puteţi vedea cum a fost iniţial pentru ca mai apoi să aranjez aşa:

DSC_4809

Am pus aparate gipsate copiilor pe care i-am găsit cu multiple fracturi, aici mă refer la copiii din polistiren 🙂 , la care am mai adăugat nişte ghiocei, şi gata!

Am făcut deasemenea şi un colţ pentru Calendarul naturii, foarte simplu şi nepersonalizat, lângă care am ataşat un curcubeu şi un ghiocel.

DSC_4810 DSC_4901

Şi uite aşa, am reuşit să salvăm situaţia. E drept că şi cea care păstoreşte copiii din această grupă este o educatoare cu mult drag şi multă implicare, iar colaborarea noastră e de mai lungă durată.

Paula, îţi mulţumesc şi pe această cale!

Prima imagine este un Mesaj al zilei din ultimul an de grădiniţă a lui Luca. Mi-a plăcut grozav şi cred că se potriveşte oricând.

Drept pentru care, vă doresc o zi cu zâmbete şi flori!

 

Machete didactice – ,,Hăinuțe” noi pentru o grupă de prichindei

DSC_1400

Copiii, prin candoarea lor dar și prin comportament, îți transmit ceea ce simt, în cel mai „crud” mod cu putință.
Pentru ei nu contează nici cine ești, nici ce interese ai, nici diplomația, nici nu mai știu ce convenții sociale!
Ei transmit ceea ce simt fără nici o prelucrare.
De aceea, mă bucur atunci când ne întâlnim și îmi spun „verde-n fata” părerile lor. Până acum nu am avut parte de respingeri, din contra, de fiecare dată s-au bucurat când ne-am văzut, dar mai ales s-au bucurat de machetele didactice cu care am venit în grupa lor, pentru a-i ajuta să-și desfășoare activitățile.
Este adevarat că nu am mers chiar în necunoștință de cauză și că am interacționat înainte cu cea care le stă alături în fiecare zi de grădiniță.
Colaborez cu d-na Paula de ceva vreme. Este un educator tânăr, cu multa implicare ți dorință de nou. Am ajutat-o la diferite inspecții și am reușit să facem echipa bună de fiecare dată.
Evident că cei mai câștigați din aceste demersuri au fost prichindeii de la grupă, care au avut parte de machete inedite.

DSC_1402 DSC_1403

La început de nou an școlar s-a dorit ca grupa să fie primenită și  așa au apărut acești copilași.
Atât fetița cât și băiețelul au dimensiuni mari, peste 1,50 metri dar asta și pentru că așa a cerut peretele pe care au fost montați.
Sunt veseli și plini de culoare. Pot fi completați cu diferite elemente pe care să fie afișat ceea ce se dorește, mesaje, lucrări sau chiar diplome.
Pot fi poziționati în așa fel încât copiii să aibă acces la ei, putându-se completa Calendarul naturii sau chiar Responsabilitățile în grupă pe niște buline sau norișori sau orice alta formă, așa cum am mai prezentat într-o postare anterioară.
Ceea ce contează cel mai mult este faptul că, micuții vin într-un cadru schimbat din punct de vedere al decorului și exista sentimentul de nou și de curațenie.

DSC_1401

Ambientul, arătând diferit față de anul trecut, le dă un sentiment de bucurie.
Pe cine nu încântă așa ceva?

Machete didactice – Copii hoinari prin anotimpuri !

De-a lungului timpului am  încercat ca machetele didactice pe care le realizez să poată fi folosite o perioadă mai lungă de timp, dar și să aibă „abilitatea” de-a se reinventa!
Poate că exemplificând va fi mai ușor de înțeles ce anume doresc să transmit.
Am confecționat pentru a orna o grupă, un grup alcătuit dintr-o fetiță, un  băiat și un cățel, iar ornamentul l-am pus la începutul anului școlar, deci în anotimpul toamna.
Lesne se poate observa acest lucru, pentru că aceștia aleargă prin frunze arămii, băiețelul are în mână o crenguță cu frunze uscate iar fetița câteva crizanteme.

.

La sosirea iernii, am scos covorul de frunze prin care aceștia alergau și am pus o „pătură” de zăpadă.

De această dată, băiețelul are în mână un felinar (confecționat tot de mine, iar fetița are o sorcovă (tot producție  proprie).

Mi-a plăcut ideea de continuitate și de a păstra personajele principale, modificând doar decorul. Așa și  „copiii ornament” au asistat la toate lecțiile și la toată joaca micuților din grupă!
O altă componentă demnă de luat în seamă, este cea financiară, deloc de neglijat, în condițiile în care, se știe, ce probleme sunt  în grădinițe și școli din lipsa banilor!
Îmi doresc să vă placă și această abordare așa cum îmi doresc ca bucuria micului meu grup să răzbată până dincolo de monitoare și să fie molipsitoare!

Machete didactice – Micii absolvenţi

Anul  trecut  am  întâlnit  o  doamnă  profesoară  de  limba  română  care  preda  unei  clase  de  nivel  primar (nu  ştiu  de  ce  se  întâmpla  acest  lucru!)  şi  care  dorea  să  găsească  rezolvarea  la  o  problemă  foarte  presantă:  cum  să  facă  ea,  ca  micii  elevi  să  înţeleagă și să stăpânească   mai  bine  ortogramele.
Țin  să  spun  ca  doamna  își desfășura activitatea  într-o  școală  din  mediul  rural. Ne-am  întâlnit   întâmplător,  eu  fiind  acolo  pentru  a  vorbi  cu altcineva.
La țară,  în  multe  școli,  exista  clase  în  care  sunt  și  elevi  din  clasele  I – VIII,  dar  și preșcolari.
Sinceră  să  fiu,  m-a  încântat  dorința  ei  și  am  încercat  să  găsesc  cea  mai  bună soluție!
După mai multe zile și mai multe opțiuni am decis ca doi absolvenți, o fetiță și  un  băiat  ar  reprezenta  un  imbold  pentru  elevii  clasei,  de a învăța pentru a termina cu  brio  și  a  deveni  și  ei,  la  rândul  lor,  precum  cele două exemple.

Absolvenții mei  sunt  foarte  mari:  au  înălțimea  de 1,70m  și  lățimea  de  aproximativ  1 m.

Diploma  pe  care  o  țin  în  mână,  pentru  mine,  a  reprezentat  locul  în  care  doamna  profesoara,  împreună  cu  copiii,  vor  putea  pune  cartolinele  corespunzatoare,  așa  rezultând  cuvinte  scrise  corect.

A  reprezentat  o  provocare și  m-am  bucurat  că cea  care  mi-a  adresat-o  a  fost încântată  de  rezultat,  așa  cum  și  copiii  au  avut  o  reactie  de  apreciere  atunci  când  le-am  prezentat  noii  colegi.