Ieri dimineață. Ora șapte și patruzeci și cinci.
Eu, Luca și încă un băiețel ne îndreptam către școală. Pentru că era foarte frumos și cald, am hotărât să mergem pe jos. La un moment dat, însoțitorul nostru spune:
– Dacă știam că nu mergeți cu mașina, plecam mai repede.
– De ce? întreabă Luca.
– Pentru că nu mi-am terminat tema. Ieri, am șters un exercițiu din caiet, să nu vadă mama cât am de scris. Așa, am stat mai mult pe afară.
– Și când ai să-l mai faci? întreabă Luca cu ochii mari.
– În pauză, răspunde copilul.
– În pauză? Nu vei avea timp. Și pe urmă, dacă nu-l scrii, ce vei spune doamnei?
– Găsesc eu o scuză. De obicei mă descurc bine.
Intervin eu și îl întreb cât ar fi durat să-și facă acest exercițiu, iar el îmi răspunde că „zece minute”. La care Luca spune:
– Și merită, pentru astea zece minute, să tragi o așa rușine?
2 gânduri despre “Machete didactice – Remarci de școlărel”
Eh, daca ar sti ei ce inseamna rusinea de a te duce fara tema… ar fi mare lucru.
Luca a fost foarte mirat din pricina faptului că el nu s-a gândit niciodată, că se poate proceda și așa. Nu încă! 🙂 Și pe urmă, a mai fost atitudinea răzvrătitului, atât de normală, din punctul lui de vedere.