A trebuit să confecționez o machetă ce reprezintă un televizor, dar locul unde este ecranul să fie decupat. Am știut din start pentru ce este necesar deoarece am mai confecționat așa ceva. A fost un prilej minunat de a ne reaminti, eu cu Luca, ce distracție aduce cu ea această ramă.
Nu știu dacă și voi, atunci când erați copii, vă întrebați cum de încap atâția oameni și lucruri în televizor. Nu știu dacă ați inspectat spatele televizorului pentru a vedea pe unde au reușit toți să se strecoare. 🙂
Am putut alcătui un program complet în care, pe rând, am fost prezentatori. Nu au lipsit nici emisiunile de cultură, acolo unde s-au adus la cunoștința privitorilor tot felul de ciudățenii pe care le întâlnim în rubricile „Știați că?
Totul a fost făcut cu seriozitate pentru că, nu-i așa, programele serioase cer ținute pe măsură.
Am găsit o lucrare în care, dacă veți avea curiozitatea, veți descoperi acest concept de „Joc de rol” mai detaliat și explicit. Merită să-i alocați atenție.
Fiecare om descopera inca din copilarie ce inseamna a
te juca. Jocul este activitatea preferata si cea mai captivanta
pentru copii. Ideea de joc ne arata, in sens pozitiv, ca trebuie
sa indraznim, ca trebuie sa ne lasam ademeniti de aceasta
activitate.
„A te juca”este o confruntare placuta cu tine insuti, cu
ceilalti, cu elemente din mediul inconjurator.
Jocul, prieten nelipsit al copilului, reprezinta pentru
perioada prescolara, principala activitate, o forma de
manifestare fara bariere geografice ori religioase, o activitate
care ii reuneste pe copii si in acelasi timp ii reprezinta. In
decursul jocului copilul actioneaza asupra obiectelor din jur,
cunoaste realitatea, isi satisface nevoia de miscare, dobandeste
incredere in fortele proprii, isi imbogateste cunostintele.
Manifestandu-si dorinta de a participa la viata si
activitatea celor din jur, copilul isi asuma rolul de adult,
reproducand activitatea si raporturile lui cu ceilalti oameni. In acest fel, jocul este social prin natura lui, insasi posibilitatea de a-si imagina realitateade a, o reflecta, reprezinta pentru copil sensul jocului. Prin aceasta activitate copilul isi satisface nevoile prezente si se pregateste pentru viitor.
In gradinita, jocul este activitatea de baza si se regaseste
in toate ariile de activitate, realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usor asimilabil de catre copil.
Jocul se imbina cu invatarea, dar si cu creatia, astfel ca ii da posibilitatea copilului de a experimenta rolul de creator al realitatii.
In gradinitele romanesti, jocul de rol si dramatizarea sunt
destul de putin utilizate datorita faptului ca sunt foarte multi copii la grupa pentru a permite o activitate pe grupuri. Jocul de rol si dramatizarea, asadar, nu a patruns in sistemul procedeelor larg folosite.
Primul pas in realizarea jocurilor de rol si a dramatizarii
se poate face foarte timpuriu, chiar de la grupa mica.
Educatoarea va avea insa grija sa nu transforme o activitate
placuta, bazata pe spontaneitate si motivatie preponderat
afectiva, intr-una plictisitoare, tensionata, plina de „indicatii regizorale”.
Obectivul principal al acestora trebuie sa fie, nu atat
respectarea textului de baza, cat educarea capacitatii copiilor de a-si exprima liber trairile, ideile, chiar daca o fac utilizand texte gata construite.Expresivitate poate fi dezvoltata, si prin utilizarea
unor”jocuri”adecvate.
Interpretarea rolurilor ridica noi probleme: unii copii sunt
dotati, altii nu; unii sunt extravertiti, sociabili, volubili, au
parca un simt al limbii si miscari innascute, altii, dimpotriva; unora le place sa recite, altora nu. Cum va putea educatoarea sa dezvolte calitatile necesare la copiii ce nu raspund de la inceput cerintelor in acest domeniu? Aceste calitati se vor dezvolta utilizand, ca metode didactice, jocul de rol si dramatizarea in activitatile instructiv-educative desfasurate in gradinita de copii, prescolarul dezvoltandu-se intelectual, moral si fizic.
Așadar, poftiți la joc! 🙂
