„Mănușa” o poveste de… poveste

E mereu nevoie de povești. De citit în gând ori cu voce tare. Poveștile bune nu mor niciodată și avem datoria să le aducem în fața copiilor pentru ca și ei, la rândul lor, atunci când vor putea, să facă același lucru.

Astăzi o variantă a basmului „Mănușa”, dar cu niște machete mai mici. Dintre personaje, ursul este cel mai mare, iar pe lângă el, nu departe ca dimensiune, se află lupul și vulpea.

Pentru a minimiza costurile, personajele le-am printat și laminat, cele mai mari pe A3, iar cele mai mici pe A4, doar șoricica fiind de dimensiunea unei coli A5.

Copacul are dimensiunea de 80 cm iar mănușa de 60 cm. Între ele, inițial, am vrut să pun o ață pe care să se atașeze personajele, dar pentru că sunt multe figurine, toate laminate, greutatea lor nu ar fi lăsat ața să stea corect, adică întinsă, drept pentru care am optat pentru a le atașa fiecăruia câte un postament. Așa e mai ușor de manevrat de copii și se văd, per ansamblu, mai bine.

Imaginea finală arată foarte frumos, adică eu sunt foarte încântată de cum se vede. Spor la povestit. 🙂