machetedidactice.com

Activităţi educative copii – Zile pline de tihnă şi frumos. Cetatea Neamţului, Bojdeuca lui Creangă, Mănăstirea Agapia

DSC_7862

DSC_7946  DSC_7974

De când a sosit vremea frumoasă ne-am hotărât să ieşim cât mai mult în mijlocul naturii şi de ce nu, să vizităm o parte din minunatele locuri din ţărişoara noastră. Este de înţeles că destinaţiile lungi le-am lăsat pentru vacanţa de vară, dar avem prin preajma noastră o multitudine de oferte, foarte greu de ales şi foarte greu de refuzat.

De-a lungul timpului am vizitat multe din minunăţiile acestei ţări dar am ajuns la concluzia că de fiecare dată descoperi altceva şi trăieşti sentimente diferite. Aidoma unei cărţi citite la vârste diferite şi locurile vizitate se lasă descoperite din unghiuri ce odinioară nu erau accesibile. Fiecare experienţa trăită îmi dă o altă perspectivă asupra celor amintite mai sus. Ori poate de unde de mână sta de fiecare dată altcineva?

La această deplasare Luca a fost cel care a trăit cel mai intens tot ceea ce a văzut şi mai ales tot ceea ce a descoperit singurel, lecturând multitudinea de panouri întâlnite.

Luca citeşte panourile de pe drumul până la Cetatea Neamţului video

DSC_7840  DSC_7841  DSC_7845  DSC_7846  DSC_7847

DSC_7849

DSC_7852

DSC_7854

Luca lecturează panourile informative – video

Prima oprire a fost la Cetatea Neamţului şi nu am regretat nici o secundă. Un loc încărcat de istorie, foarte frumos amenajat. Cetatea a fost renovată aproape în întregime, iar interiorul ei se poate vizita. Priveliştea îţi taie răsuflarea, iar păsările ne-au întâmpinat cu triluri care mai de care mai măiastre. Efortul gazdelor de-a crea un ambient plăcut, civilizat şi informativ se vedea cu ochiul liber, păcat de existenţa printre noi a unora care nu au depăşit stadiul de sălbăticiuni 🙁

Panourile informative atestă cele spuse de mine, din păcate!

Drumul până acolo a fost anevoios pentru că panta este destul de mare, dar acest fapt ne-a dat prilejul de a vorbi cu Luca tot soiul de lucruri legate de subiectul analizat. Am încercat să-l introducem în atmosfera acelor ani, lucru foarte greu de realizat.

Dar la intrarea în Cetate am fost întâmpinaţi de nişte oşteni, care prin înfăţişare şi port, au răspuns cumva, demersului început de noi.

Locul era înţesat de turişti. Grupuri întregi de copii veniţi în excursii, o grămadă de turişti străini au practicat un adevărat asediu. Interiorul este foarte bine amenajat şi aici mă refer la panourile ajutătoare ce îţi dezvăluie răspunsurile la avalanşa de întrebări. Înafara grupurilor de turişti străini care aveau ghid, nu am mai văzut nici unul. Poate or fi fost, dar nu la vedere.

DSC_7865   DSC_7866   DSC_7870   DSC_7871   DSC_7873   DSC_7874

DSC_7877   DSC_7876   DSC_7881  DSC_7882

Am aflat care era Ierarhia militară în Moldova medievală şi ne-am mirat că după Domnitor, care era Comandantul suprem urma Vornicul şi Portarul de Suceava. Domnitorul avea gardă personală dar şi Boieri de sfat. Urmau Pârcălabii şi Staroştii, marii Vătafi şi Vornicii de oraş, Vatamanii şi Cnezii şi la final, dar nu cea din urmă, Oastea cea mare formată din Orăşeni, Târgoveţi, Ţăranii liberali şi Ţăranii dependenţi.

DSC_7885  DSC_7896   DSC_7897  DSC_7888

Am văzut exact unde era locul în care stăteau domniţele dar şi care erau armele folosite în luptă. Am făcut zeci de fotografii, dar pentru că trebuie păstrată şi o undă de mister, vă învit să faceţi un efort şi să le vedeţi cu ochii dumneavoastră. Sentimentele trăite nu pot fi redate!

DSC_7901   DSC_7904DSC_7916

DSC_7927  DSC_7929

Cu capul plin de zăngănitul armurilor şi strigătelor de luptă, dar şi cu sufletul alături de delicatele domniţe, am plecat de la Cetatea Neamţului, bucuroşi că ne tragem dintr-un neam aşa de viteaz şi vrednic. Fără ei nu am fi putut trăi vremurile de astăzi şi nu ne-am fi putut minuna de iscusinţa lor.

Până la urmă, aceşti oşteni minunaţi alături de Marii Voievozi au trecut proba timpului, rămânând nemuritori. Ori nu toată lumea gândeşte la asta?

Ne-am tras sufletul şi ne-am ostoit foamea la o terasă cochetă de la poalele Cetăţii. Curat, gustos, minunat!

DSC_7930  DSC_7931   DSC_7934  DSC_7941

După ce energiile au fost remontate, întâlnirea cu Ion Creangă la Humuleşti a avut altă perspectivă. Aceea de-a intra acolo, în lumea lui, nu doar un copil, ci trei!

Prin puhoaiele de lume, am retrăi ghiduşiile noastre suprapuse peste năzdrăvăniile lui Nică, pentru că da, noi am avut ocazia să copilărim în scenariul descris de inegalabilul nostru povestitor, pe când Luca nu se prea regăsea în poveste. Amintirile din copilărie nu-i erau străine lui Luca, iar cum am lucrat noi, puteţi vedea aici.

Dar acum, Luca a văzut o căsuţă ca de poveste, de un alb imaculat, gătită cu muşcate şi strălucind în soare. O bijuterie de casă ce te îmbia să te hodini un pic, aşa de primitoare era!

DSC_7946 DSC_7947

DSC_7948

DSC_7949 DSC_7950

DSC_7951  DSC_7952

DSC_7955

Alături de casă ai posibilitatea să intri în poveste la propriu, pentru că te întâmpină toate personajele poveştilor lui Creangă. Vulpea cea şireată şi ursul păcălit, cei trei iezi dar şi lupul cu capra, cocoşul şi tanti Mărioara.

Cât despre Moş Chiorpec Ciubotarul, dacă ai răgaz el îţi povesteşte o istorioară.

DSC_7956  DSC_7957  DSC_7958

DSC_7959  DSC_7960  DSC_7962  DSC_7963

Ultima oprire a fost la Mănăstirea Agapia. Aici doresc să amintesc doar, că picturile din interior sunt realizate de Nicolae Grigorescu. În rest, se cere linişte pentru a ne aduna gândurile şi a ne ruga lui Dumnezeu.

DSC_7967  DSC_7968  DSC_7969  DSC_7970  DSC_7971

DSC_7972  DSC_7974

DSC_7975

Cum vom putea mulţumi vreodată înaintaşilor noştri? Cinstindu-i şi pomenindu-i copiilor noştri, pentru ca şi ei să ducă mai departe aceste îndeletniciri.

Acasă, Luca a făcut o compunere despre cum a fost ziua de ieri. Sunt începuturi în acest sens şi merită încurajate.Ciorna este cea pe care am fotografiat-o.

Compunere Luca

Ţară frumoasă, meriţi vizitată de-a fir a păr!

 

Lasă un răspuns

%d