Cum suntem între cele două zile în care se sărbătorește mama, cel puțin așa cum e aici unde trăiesc eu, am hotărât ca la întâlnirea de astăzi pe care am avut-o alături de câțiva prichindei de 4-6 ani să abordez acest subiect, unul care de altfel poate fi discutat oricând, indiferent de anotimp, doar că perioada aceasta îi dă o aură aparte.
Poate pentru că e la început de primăvară, poate că altele or fi motivele cine poate ști bucuria nefiind știrbită de nimic. Am căutat o carte care să mă ajute să intru în atmosferă iar în momentul în care Recunoscători a apărut în fața mea am știut că ea este aleasa. Nu am mai adus-o niciodată în fața celor mici provocarea aceasta aducându-mi un fior aparte la fel cum se întâmplă de fiecare dată cu o poveste nouă.
Recunoscători este o carte ilustrată pentru copiii cu vârste între 3 și 6 ani, care introduce cititorilor un concept important: recunoștința. Copiii vor descoperi, cu ajutorul rimelor și al ilustrațiilor colorate, că există nenumărate motive pentru care pot fi recunoscători: „bunătățile” pe care ni le oferă natura, rutina zilei, posibilitatea de a ne mișca și de a lua parte la tot felul de activități interesante și creative.
Iar eu am intrat în poveste cu toată forța atacând mai multe planuri, angrenând copiii în tot soiul de activități de la cele de dezvoltarea vorbirii până la cele senzoriale acest lucru făcându-i curioși, cooperanți și interesați.
Primul pas a fost acela al lecturii, acest proces fiind unul căruia îi acord o foarte mare importanță, arătând copiilor ilustrațiile, descoperind cuvintele necunoscute, jucându-ne cu ele, alintându-le, despărțindu-le în silabe totul într-un joc care curge învelit cu cele mai frumoase sentimente.
În Recunoscători, Eileen Spinelli combină rime fermecătoare și ilustrații bizare pentru a transmite importanța de a fi recunoscător pentru binecuvântările de zi cu zi. La fel ca grădinarul recunoscător pentru fiecare mugur verde și pompierul pentru că a stins focul, cititorii sunt încurajați să fie recunoscători pentru multele binecuvântări pe care le găsesc în viața lor. Spinelli își expune povestirile îndrăznețe cu acest poem captivant, amintindu-le copiilor cât de binecuvântați și speciali sunt. Paginile finale dezvăluie ceea ce fiecare mic cititor dorește să audă și să împărtășească – dragostea reciprocă dintre părinte și copil. Menită să fie citită cu voce tare, această carte cu imagini plină de căldură va fi un suvenir de preț atât pentru părinți, cât și pentru copii.
Este ușor să fii recunoscător pentru lucrurile importante precum mâncarea și adăpostul, dar este la fel de important să fii recunoscător și pentru lucrurile obișnuite de zi cu zi.
Nu știu de care parte a acestei cărți am fost mai atrasă, cuvintele sau ilustrațiile. Eileen Spinelli și-a folosit talentul minunat cu versurile rimate pentru a crea o poveste bizară care surprinde procesul de gândire al unui copil mic. Archie Preston însoțește fiecare cuplet cu o ilustrație plină de umor cu doi frați adorabili care joacă fiecare scenariu. Desenele colorate și detaliate ale lui Preston arată toată uniunea harnică, jucăușă și atentă care îi face pe copii și pe cititorii adulți să fie recunoscători pentru fiecare zi. Eileen Spinelli și Archie Preston formează o echipă absolut încântătoare noi bucurându-ne din plin de ea.
Image copyright Archie Preston, 2015, courtesy of Zonderkidz.
Dacă povestea cere mișcare nu ezit să o fac, acest lucru fiind benefic în cazul preșcolarilor, mai ales a celor cu vârstă atât de mică.
Copiii au confecționat mai apoi un element al recunoștinței lor, acesta fiind desenat pe o inimă menită a fi dăruită mamei la care au atașat un șnur de mărțișor.
Experimentul cu ciocolata fondue nu are cum da greș aici experiențele senzoriale fiind acasă la ele. De la culoare, aromă, gust, textură toate au năvălit asupra micuților provocându-le o încântare fără margini. Sunt fascinată, de fiecare dată, de reacțiilor lor de la mirarea transformării ciocolatei care la un moment dat curge parcă îndulcind și ochii până la gurile deschise care abia așteaptă întâlnirea cu acest melanj de gusturi divin. Un strop de ciocolată de atât este nevoie și de un fruct cremos/zemos pentru a trăi o stare de grație!
Finalul a fost unul diferit de data asta pentru că după ce am terminat atelierul copiii au rămas să se joace, eu strângându-mi materialele. Atât de mult au sărit că la un moment dat unii dintre ei nu au mai putut și au venit la mine spunând acest lucru, rugându-mă să ne așezăm pe canapea pentru ca eu să le mai citesc o dată povestea. Ceea ce am și făcut cu inima plină.
Am trăit clipe minunate la Rainbow Land, locul unde petreci timp de calitate, citind o poveste pe care mă bucur că am descoperit-o, dar mai ales împărtășit-o. Spor în toate!
