machetedidactice.com

Veșnica dilemă: care-i primul, oul sau găină?

Mai sunt câteva zile până la Sărbătorile Pascale și am considerat a fi potrivit, mai mult decât potrivit aș putea spune o discuție despre ou.
Dar de unde s-o începi când cei care te ascultă au patru ani?
Ce abordare ar fi mai potrivită pentru ei în așa fel încât izbânda să fie într-un procent mare?
Nu știu care sunt răspunsurile voastre, dar vreau să vă arăt cum am abordat eu acest subiect și de ce reacții am avut parte.

Să revin la tema întâlnirii de astăzi și anume, oul.
Oul descris în cuvinte simple este un produs realizat exclusiv de femele fie că sunt ele de pasăre, reptile ori insecte, în cazul păsărilor el fiind alcătuit dintr-un înveliș numit coajă, un albuș și un gălbenuș. Coaja are anumite culori în funcție de pasărea care îl ouă, mărimea lor fiind diferită.
Cartea care mi-a fost de ajutor se numește Chickens Aren’t The Only Ones din care am ales doar partea alocată păsărilor, având în vedere că restul nu corespundea cerințelor mele actuale. Pentru asta am ales să printez doar paginile respective.

Ca text non-ficțiune care seamănă foarte mult cu majoritatea cărților de ficțiune, cartea este plină de ilustrații având un vocabular bogat atrăgând cititorii. Acest text distractiv, optimist și informativ îmbină minunea copilăriei cu o colecție de fapte fascinante.
Textul cărții este scurt și simplu cu propoziții clare pe parcursul mai multor pagini, permițând astfel micilor cititori să digere fiecare informație pe cont propriu lucrând pentru a pune cap la cap o idee mai mare. Sunt puține cuvinte, dar cele care sunt acolo transmit informații importante și vocabular esențial. Am despărțit și noi în silabe, am explicat cuvintele nou întâlnite și le-am corectat pe cele care nu erau pronunțate corect – perpelița s-a transformat în prepeliță – și le-am folosit alcătuind alte propoziții. Ilustrațiile bogate și detaliate par a fi simple opere de artă, dar oferă cititorilor imagini precise ale numeroaselor specii menționate în carte. Tinerii cititorii pot dobândi multe cunoștințe (și divertisment!) la o examinare atentă a imaginilor.

Întrebările de gândire critică pe care le-am avut în vedere s-au potrivit cu fiecare pagină pe care am adus-o în atenția lor, asta după ce au putut-o vedea de aproape zăbovind peste ilustrațiile prezente.
Întrebările au fost clare și la obiect bazându-se în primul rând pe ceea ce cunoșteau ei până acum despre acest subiect.
– Ce faci cu ouăle de găină?
– Cum arată ouăle de găină când le vezi? Care este dimensiunea lor? Culoare? Formă?
– Ce fel de păsări vezi aici? Locuiește vreuna dintre ele pe aici?
– Ce legătură are dimensiunea oului păsării cu dimensiunea corpului ei?

La acest nivel de vârstă activitatea practică, cea care să conțină elemente vizuale, tactile, sonore este determinantă așa că tot ceea ce am avut de făcut a fost să-i provoc în a pipăi, observa, mirosi. Douăzeci de ouă de găină și douăzeci și patru de prepeliță mi-au fost de ajutor ele putând fi analizate de fiecare copil în parte. Au fost voci care au spus că nu au voie să facă asta acasă, așa că au făcut, în voie, la grădiniță.

Copiii au putut vedea și analiza consistența albușului pe care l-au tras cu pipeta pentru a-l repune în coaja oului, unii dintre ei băgându-și toate degetele în el,

au despărțit gălbenușul de albuș cu ajutorul unor lingurițe

au amestecat și comparat.

Un experiment al cărui rezultat îl vom vedea mâine este acela în care am pus oțet într-un pahar transparent de plastic, după care am introdus un ou de găină ori două de prepeliță.

Am mai fi avut ce să facem însă timpul nu ne-a permis pentru că cei mici au trebuit să plece la teatru stabilind să continuăm mâine. Iar teatrul a fost despre un ou și povestea lui. Se putea sincroniza totul mai bine? Nicicum!
Abia aștept ziua de mâine!

Lasă un răspuns