În ziua trei am coborât pe Pământ pentru a-i desluși câteva noțiuni despre care nu mai vorbiseră până acum iar asta pentru mine a fost o provocare care m-a mobilizat și mai mult (de parcă ar mai fi fost nevoie). Planul meu era să vorbim despre păturile atmosferei. Ca și-n alte subiecte abordate m-am ghidat după ceea ce am făcut alături de Luca, rămânându-mi foarte proaspăt în memorie atitudinea și încântarea lui. De mare folos mi-a fost macheta care reprezintă aceste pături, o machetă feliată ce a putut și compusă și descompusă de fiecare copil pentru a înțelege exact cum stau lucrurile.
Am pregătit copiilor un experiment din care să se vadă păturelele așa cum sunt cele ale atmosferei. Evident că Luca l-a făcut acasă pentru că era curios, ori eu n-am putut să-i refuz această curiozitate.
Substanțele pe care le-am folosit au fost:
miere de albine
sirop de arțar
detergent lichid de vase
apă ulei
Acasă am avut detergent de vase de culoare albastră pentru copii luân detergent de culoare verde.
După ce toate substanțele au fost puse în paharul înalt de sticlă, cu grijă pentru a nu se amesteca, am pus paharul în lumină pentru a ne bucura și de această imagine. Frumoasă, trebuie să recunoașteți!
Dacă acasă Luca a pus toate substanțele, la after nu s-a putut, copii diferiți punând substanțele pe rând. Așa cum am preconizat, încântarea a fost maximă, dar nu am putut preconiza că vor dori a mânca mierea și siropul de arțar, la pauză gustând din ele până le-au terminat.
Mierea ca mierea, dar licoarea din arțar i-a dat gata!
În orice moment trebuie să vorbim despre aer și importanța lui. Cred că nu există zi lăsată de la Dumnezeu în care, din cauza aglomerației din diminețile cu școală, să nu ne fugă gândul la aer curat și la un colțișor mai puțin poluat. Zecile de mașini ce aduc copiii la școală lasă în urma lor un aer imposibil de respirat. Iar acest lucru este atât de greu de suportat. Ne ferim și noi, cât putem, să nu inspirăm din plin aceste noxe, pentru că sunt momente când pur și simplu suntem învăluiți de gazele de eșapament. Ne ținem respirația și trecem repede prin ele.
Ori pentru asta trebuie să știm din ce este format, cum îl putem proteja ce anume putem folosi și ce trebuie să eliminăm, dacă nu măcar să reducem din paleta atât de vastă a agenților poluanți. Tehnologia a adus cu ea și bune, dar și rele.
Ce am aflat acum nou? Despre faptul că aerul este un amestec de gaze (azot, oxigen, dioxid de carbon și altele). Că există o legătură între plantele verzi, oxigen și dioxid de carbon. Că energia dată de forța vântului se numește energie eoliană și că este energia viitorului. Deasemenea, copiii au menționat apariția mașinile electrice, cele care se încarcă la priză, așa gazele rezultate în urma arderii carburantului dispărând.
Atmosfera terestră are o masă de cca 4,9 · 1018 kg și este alcătuită in funcție de temperatură din mai multe straturi, partea superioară a fiecărui strat terminându-se cu o zonă de așa-numită „pauză”:
Troposfera între 0 km deasupra munților înalți și 7 km în zona polară și 17 km la tropice (inclusiv tropopauza). Ea are o grosime medie de ≈11 km. Dacă se închipuie un Pământ cu diametrul de 1 m, atunci troposfera ar avea o grosime de numai 0,863 mm. Troposfera constituie aproximativ 90 % din masa totală a atmosferei. Aici, în stratul inferior al atmosferei, au loc fenomenele meteorologice.
Stratosfera între 7 – 17 până la 50 km (inclusiv stratopauza). Aici am vizionat cum a sărit omul din stratosferă, copiii fiind foarte interesați de acest aspect cu atât mai mult că acesta, Felix Baumgartner, trăiește.
Mezosfera între 50 și 80 km (inclusiv mezopauza)
Termosfera numită și „ionosferă” între 80 și 640 km; denumirea de „termo-” este legată de creșterea relativ bruscă a temperaturii cu altitudinea, iar cea de „iono-” de fenomenul de ionizare a atomilor de oxigen și azot existenți, care astfel devin buni conducători de electricitate și au influență asupra transmisiilor radio.
Exosfera între 500 și 1.000 km până la cca 100.000 km, cu o trecere treptată la spațiul interplanetar.
Macheta a necesitat interacțiunea cu copiii, asta pentru a fi completată cu cartolinele aferente.
Craftul zilei a fost acela numit „Balonul meu cu aer”. Am pregătit materialele necesare adică hârtii cu imprimeuri, ațe, tiparul și am trecut la treabă.
Din nefericire nu am mai apucat să fotografiez și produsul final pentru că ne-am lungit cu meștereala și am uitat când a trecut timpul. Încercați, merită!
