machetedidactice.com

Pe Pământ sau în Spațiu, unde-i mai bine? – Ziua 2 * Fiecare are o stea

Dacă în ziua precedentă am aflat despre planete și sistemul nostru solar, astăzi am propus copilașilor să ne jucăm puțin printre stele. Dar înainte de asta am recapitulat noțiunile aflate ieri.
Sistemul solar este format din Soare împreună cu sistemul său planetar (care cuprinde opt planete împreună cu sateliții lor naturali) și alte obiecte non-stelare.

În afară de cele opt planete, oamenii de știință au emis ipoteza existenței unei alte planete, denumită provizoriu A noua planetă. Această ipotetică planetă gigantă s-ar afla la marginea Sistemului Solar.

Soarele este steaua sistemului solar și de departe cel mai important component al acestuia. Masa sa mare produce în nucleul său temperaturi și densități suficient de ridicate ca să susțină fuziunea nucleară, care eliberează o cantitate enormă de energie, din care cea mai mare parte radiază în restul sistemului sub formă de radiații electromagnetice.

Mercur este cea mai apropiată planetă de Soare și cea mai mică planetă din sistemul solar. Mercur nu are niciun satelit natural, iar singurele caracteristici geologice cunoscute, în afara craterelor de impact, sunt crestăturile din scoarță, care cel mai probabil se datorează unei perioade timpurii de contracție din trecutul său.

Venus este asemănătoare ca mărime cu Pământul și, la fel ca și Terra, are o manta subțire de silicat deasupra unui nucleu de fier, o atmosferă substanțială și indicii ale unei activități geologice interne. Totuși, planeta este mult mai uscată decât Pământul iar atmosfera sa este de nouăzeci de ori mai densă. Venus nu are niciun satelit natural. Este cea mai fierbinte planetă, temperaturile de la suprafață depășind 400 °C, cel mai probabil din cauza cantității de gaze cu efect de seră din atmosferă.

Pământul este cea mai mare și cea mai densă planetă interioară, singura despre care se cunoaște la momentul actual că este geologic activă și singurul loc din sistemul solar unde se cunoaște că există viață. Hidrosfera sa lichidă este unică printre planetele terestre, iar Terra este singura planetă unde au fost observate plăci tectonice. Atmosfera Pământului diferă radical față de cea a altor planete, fiind shimbată de prezența vieții. Planeta Pământ are doar un satelit natural, Luna, care este singurul satelit mare al unei planete terestre din sistemul solar.

Marte este mai mic decât Terra și Venus. Planeta posedă o atmosferă formată în mare parte din dioxid de carbon. Suprafața sa, brăzdată de vulcani vaști ca Olympus Mons și rifturi cum ar fi Valles Marineris, reprezintă o dovadă a activităților geologice care au persistat până relativ recent, cu două milioane de ani în urmă. Culoarea sa roșiatică provine de la oxizii de fier (rugină) din sol. Marte are doi sateliți naturali foarte mici (Deimos și Phobos) despre care se crede că au fost asteroizi capturați de gravitația planetei.

Jupiter cu o masă de 318 ori mai mare ca cea a Pământului, este de 2,5 mai masiv decât toate celelalte planete din sistemul solar laolaltă. El este compus în mare parte din hidrogen și heliu. Căldura sa internă destul de mare creează un număr de caracteristici semi-permanente ale atmosferei sale, cum ar fi benzile de nori și Marea Pată Roșie.
Jupiter are 67 de sateliți cunoscuți.

Saturn, care se distinge prin sistemul său de inele ușor de observat de pe Pământ, este asemănător cu Jupiter din punctul de vedere al compoziției atmosferice și al magnetosferei. Deși Saturn are 60% ​​din volumul lui Jupiter, el are mai puțin de o treime din masa acestuia, fiind cea mai puțin densă planetă din sistemul solar. Inelele lui Saturn sunt alcătuite din particule mici de rocă și gheață.
Saturn are 62 de sateliți confirmați; doi dintre ei, Titan și Enceladus, poartă semne de activitate geologică.

Uranus, de 14 ori mai masiv ca Pământul, are masa cea mai mică dintre toate planetele exterioare. Este singura planetă care orbitează în jurul Soarelui înclinată „pe o parte”; înclinația axei de rotație este de peste nouăzeci de grade față de normala la ecliptică.
Uranus are 27 de sateliți cunoscuți, cei mai mari fiind Titania, Oberon, Umbriel, Ariel și Miranda.

Neptun, deși este puțin mai mic decât Uranus, este mult mai masiv și prin urmare, mult mai dens. El radiază mai multă căldură internă, dar nu la fel de multă ca Jupiter sau Saturn.
Neptun are 13 sateliți cunoscuți. Cel mai mare, Triton, este geologic activ, având probabil gheizere de azot lichid.

Am vorbit despre comete și meteoriți și nu am uitat să pomenim despre eclipsele de soare și de lună. Pentru a ne putea uita la soare fără a ne vătăma ochii, am adus în atenția copiilor o modalitate de a face acest lucru și anume, am afumat o sticlă cu ajutorul unor bețe de chibrit. A fost fascinant pentru copii, mulți dintre ei nemai umblând cu focul până acum. Am putut admira soarele în voie fără a ne fi frică  de puterea lui.

Am studiat bolta cerească cu ajutorul unui mic planetariu și nu bănuiți ce încântați au fost cei mici de el. Dată fiind situația în care toate muzeele erau închise, atunci fiind această stare, am adus planetariul la copii și m-am bucurat că am putut face acest lucru. Un singur școlar fusese în vizită la așa un obiectiv cultural.

   

După ce ne-am familializat cu modul în care sunt grupate stelele când formează constelațiile, le-am reprodus și noi pe macheta pe care tocmai așezasem planetele în ordinea lor. Pentru asta am oferit copiilor paiete sub formă de stea, dar și tiparul mai multor constelații iar ei au trecut la treabă.

   

Ca o completare, i-am provocat și la realizarea unui craft acesta fiind făcut cu ajutorul bețelor de chibrit. Am fixat modelele cu ajutorul foliei autocolante transparente. Unii au fost așa de încântați că au așezat pe o foaie mai multe constelații, dar nu s-a supărat nimeni.

   

A fost o zi așa de plină și luminoasă și sunt încântată că am avut inspirația de a aduce în discuție acest subiect. Remarcile copiilor sunt atât de savuroase cât despre întrebări, ce să mai spun?!

Lasă un răspuns

%d