Pe Pământ sau în Spațiu, unde-i mai bine? – Ziua 4 * Când luna se joacă cu soarele

Ziua patru ne-a prins tot cu picioarele pe pământ și din această pricină am hotărât să analizez alături de copii cum stă treaba cu soarele și luna, cu ziua și noaptea, ce înseamnă echinocții și solstiții. Pare complicat pentru că mulți dintre adulți nu prea știu să dea explicații referitor la echinocții și solstiții. Poate în ceea ce privește anotimpurile și detaliile despre zi și noapte să fie mai iscusiți.

Dar dacă îți reîmprospătezi cunoștințele e chiar minunat să recapitulezi niște informații pentru că le percepi diferit.

Din cele mai vechi timpuri oamenii au fost fascinați de mișcarea Soarelui, a Lunii, de echinocțiu și solstițiu. Rotația pământului în jurul axei proprii este motivul pentru care există ziua și noaptea, iar, în cursul mișcării anuale aparente a Soarelui, există patru momente de referință, după cum urmează: Echinocțiul sau echinoxul de primăvară, Solstițiul de vară, Echinocțiul sau echinoxul de toamnă, și Solstițiul de iarnă, definite în cele ce urmează.
Detalii astronomice
Echinocțiul de primăvară – reprezintă un semn al începutului primăverii astronomice în emisfera nordică și, al toamnei, în emisfera sudică (unde are loc echinocțiul de toamnă). La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, ziua devine egală cu noaptea, și va începe să crească până la solstițiul de vară.
Denumirea populară a echinocțiului (de primăvară și de toamnă) este „Târ Înainte”, respectiv „Târ Înapoi”.

Anul acesta, echinocțiul de primăvară a avut loc pe 20 martie. În această zi, ziua și noaptea vor fi egale, iar din ziua următoare, 21 martie, ziua se măreşte, iar natura se trezeşte la viaţă.

Solstițiul de vară – marchează începutul verii astronomice în emisfera nordică și al iernii în emisfera sudică. Ca urmare, vom avea cea mai lungă zi din an, și cea mai scurtă noapte. După momentul Solstiţiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopţii să crească, timp de 6 luni.
În 2020, solstițiul de vară a fost în datat de 21 iunie. Denumirea de solstiţiu provine din limba latină şi înseamnă „soarele stă”.


Echinocțiul de toamnă – reprezintă începutul toamnei astronomice în emisfera nordică si al primăverii în emisfera sudică. Soarele trece prin punctul autumnal, unul din cele două puncte în care ecliptica intersectează ecuatorul ceresc, astfel că, ziua va fi, din nou, egală cu noaptea și va descrește până la solstițiul de iarnă.
Anul acesta, echinocțiul de toamnă a fost pe 22 septembrie.

Solstițiul de iarnă – reprezintă momentul debutului iernii astronomice în emisfera nordică si al verii în emisfera sudică. Astfel, se va înregistra cea mai scurtă zi din an și cea mai lungă noapte. După solstițiul de iarnă, ziua va începe să crească iar, și va deveni egală cu noaptea la echinocțiul de primavară.
În anul curent, solstițiul de iarnă va cădea pe 21 decembrie.

După ce au aflat de aceşti doi termeni şi ce anume înseamnă ei, au început să lucreze cu o machetă didactică pe care am pregătit-o în acest sens. Această machetă reprezintă cele două solstiţii şi două echinocţii aşa cum sunt ele descrise grafic. Prin urmare, Soarele este în centru iar Pământul rotindu-se în jurul lui determină apariţia lor şi implicit a celor patru anotimpuri. Ei, mai vii de-acasă!  Aici eram deja pe un teren mai puţin ostil, şi asta datorită faptului că au auzit de nenumărate ori despre aceste noţiuni. Atunci când au citit informațiile din mica enciclopedie Larousse, am constatat că sunt ceva probleme la recunoașterea pictogramelor, cele care reprezintă elementele de identificare ale lunilor, dar și la lunile anului, înșiruirea lor și repartizarea pe anotimpuri. Și așa, am repetat, de mai multe ori, aceste noțiuni.

Am insistat și pe cele completate pe foile pe care le-au primit, pentru că am văzut că s-au strecurat anumite greșeli ce nu puteau fi lăsate așa. Faptul că a existat așa o întrerupere de mare în procesul educațional, dispărând rutina, a lăsat ceva urme.

Deasemenea, am provocat școlarii să completeze două fișe, una despre ploaie și una despre ninsoare. Cum să o completeze, vă întrebați? Cu adjective!

   

Craftul zilei a fost unul despre zi și noapte, dar și anotimpuri. A fost mai elaborat care a necesitat mai multe materiale ce au trebuit asamblate la un moment dat.

 

Copiii au primit o foaie care era acoperită cu cerneală, ei trebuind a desena cu ajutorul picului ce au crezut de cuviință. Deasupra a fost atașată o coală laminată transparentă pe care au desenat cu markerul picături de ploaie ori de zăpadă, în funcție de anotimpul reprezentat. Au ieșit niște lucrări foarte frumoase, atmosfera fiind una cum și-o dorește orice educator.

Am bifat încă o zi de vis și asta-i mare lucru!

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: