Pe Biblioburro trebuie să-l prezinți cât mai multor copii

Pentru că povestea aceasta este una atât de impresionantă și plină de învățăminte, am hotărât să o povestesc oricui are timp să se oprească din ceea ce face pentru a o asculta. De fiecare dată când o aduc în fața copiilor, sunt foarte atentă să văd care este reacția lor în timp ce o află. Limbajul lor corporal, gesturile, mimica arată că le place, sunt interesați și dornici de a afla mai multe detalii.

Călătorind alături de cei doi măgari fideli, Alfa și Beto, Luis Soriano răspândește bucuria de a citi copiilor din comunitățile rurale colombiene de peste 20 de ani.

Luis Soriano a fost profesor de spaniolă în zona rurală La Gloria Columbia. Îngrijorat de faptul că elevii săi nu au acces la cărți acasă, a decis să facă ceva în acest sens.

Prin adaptarea desagilor care se pun pe spatele măgarilor, Alfa și Beto, atunci când aceștia cară ceva, de la transportul apei la cărți, Luis a creat o bibliotecă mobilă improvizată și a pornit să ofere cărțile sale copiilor care altfel nu ar avea acces la materiale de citit. Așa s-a născut „Biblioburro”.

„Copiii devin mai înțelepti când deschid o carte. Surpriza și imaginația lor se întâlnesc, îi vezi începând să râdă singuri, doar văzând cartea ”, spune el.

Urmăriți video de mai jos și veți afla multe lucruri interesante despre Luis.

Dorind a fi la fel ca Luis, am luat mai multe cărți cu mine, dar și Biblioburro și cărțile călătoare și am plecat la niște copii dintr-o școală din mediul rural. E una pe care am descoperit-o nu de multă vreme și de care m-am îndrăgostit. Așa dascăli pricepuți și așa atmosferă e oricând binevenită iar în cazul meu, dorită din perspectiva părintelui care sunt. Săli mari și luminoase, căldură, totul curat și primenit, ce mai, să tot înveți!

Am făcut o selecție, alături de Luca și am hotărât să oferim copiilor câteva cărți pentru biblioteca clasei lor și au fost mai mult decât încântați.

   

I-am lăsat să le răsfoiască și să le vadă preț de câteva minute, după care am trecut la povestea pe care doream să le-o aduc în atenție. Am citit cartea și am avut nenumărate discuții pe marginea ei.

   

Au fost amintite anotimpurile și lunile lor, zilele săptămânii, dar s-au auzit și acordurile atât de iubitului cântec,

Cartea ne-a oferit posibilitatea să putem citi și câteva cuvinte în limba spaniolă și nu am ezitat de a face acest lucru. E super interesant pentru copii și nu doar pentru ei.

Copiii aceștia au noroc de o doamnă deosebită, calmă și pozitivă de nu-ți mai vine să pleci acasă. Mereu școlarii aduc aminte de ea făcând referire la cunoștințele pe care le-au dobândit cu ajutorul ei. Mă bucur că am putut s-o cunosc mai în amănunt și în alt context.

La finalul dialogului nostru, am provocat copiii la a confecționa o felicitare. Le-am regăsit la vizita următoare, una mai frumoasă ca alta.

Am revenit la cărțile oferite și i-am privit cum s-au comportat cu ele. Ori ăsta-i cel mai mare câștig, negreșit!

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: