Suspendarea activităților școlare în cadru organizat și ce poți face în particular

Mi-ar fi plăcut ca acest ultim an din ciclul gimnazial pe care-l traversează Luca să fie unul nu așa de zbuciumat cum s-a dovedit a fi până acum. Și după cum evoluează lucrurile s-ar putea să fie și mai și de atât.
Totul a început odată cu primul sunet de clopoțel, atunci când la ora de matematică, la catedră, s-a așezat un alt domn profesor. Doamna noastră de până atunci a plecat și a trebuit un înlocuitor. Varianta pentru care s-a optat a fost aceea a unui domn profesor de 70 de ani, cadru didactic de nădejde la vremea lui, însă acum copleșit de generațiile de copiii digitalizați pe care dumnealui nu prea avea cum să-i înțeleagă. E apoape imposibil să pricepi diferența dintre generațiile pe care el le-ai păstorit în timpul vieții și cele de acum care nu mai au aproape nimic în comun, aici referindu-mă la situația de ansamblu.
A fost depășit de situație, nereușind a ține în frâu și a comunica cu elevii, mulți dintre ei fiind pur și simplu bulversați de ce li se întâmpla. S-au amestecat metodele de predare și ascultare, părinții au fost neliniștiți, copiii (parte din ei, cei cărora le pasă) trecând printr-un melanj de sentimente de la furie la resemnare.
Domnul profesor a stat un semestru după care a fost înlocuit de o doamnă profesoară revenită din concediu de creștere copil, odată cu ea reapărând liniștea și înțelegerea.
Pentru că nu era de ajuns această schimbare a dascălului la o materie care se testează la final de an școlar, rezultatele determinând drumul pe care te vei poziționa, în cadrul școlii a mai intervenit o schimbare majoră: efectivul de elevi, profesori și personal auxiliar al altei școli a venit în gazdă pentru că școala lor trece printr-o realibitare, acum venind fondurile necesare.
Inițial s-a spus că această situație va dura 6 (șase) săptămâni, această trebuind a se încheia la finalul primului semestru. Ceea ce, evident, nu s-a întâmplat, acum, în luna martie activitatea școlară desfășurându-se la fel.
Orele sunt de 45 de minute, pauza mare a dispărut rămânând între ore una de 5 minute. Este o alergătură continua, o fojgăială de copii de toate felurile, o suprapopulare a unei școli care nu a fost gândită pentru așa ceva. Cele 5 minute dintre ore nu-ți permit să faci aproape nimic: nici să iei o gustare, să mergi la toaletă ori să mai apleci ochii peste lecția ce stă să înceapă. Vă imaginați, sunt convinsă, cum e după ora de sport, atunci când pe bancă sunt papuci de sport, cornuri și mere, senvișuri și sticle de apă, pufuleți și mai știu eu ce napolitane ori snack-uri. O igienă demnă de speriat.
Ce mâini curate, ce dezinfectare, ce prevenție în aceste condiții!
Numai Dumnezeu ne mai apără pe ei și implicit pe noi că alte pârghii nu mai există. A fost o situație când cei care învață de după-amiază au avut mai mult de trei copii bolnavi de gripă și au sistat orele, dar cei de dimineață au venit, în aceleași clase. Că s-a făcut vreo dezinfecție nu am cunoștință însă sper că ea a fost efectuată.


(sursă foto: Agerpres)
Știu, se spune că trebuie să fim darnici și să înțelegem nevoile altora, dar dacă asta crează un disconfort major întins pe un timp așa de îndelungat lucrurile se transformă. Cele 5 minute lipsă din fiecare oră nu par a fi determinante însă nu despre aceste minute este vorba ci despre o rutină cu care școlarul a fost obișnuit. Orele de curs se termină la 12.55, cele șase ore pe care le are zilnic, în curte așteptând o mare de copii și de părinți, pentru că cei mici vin însoțiți și nu doar ei.
Despre orele de curs nu doresc a scrie nimic acum, pentru că nu e momentul, important este cum reușim noi, dar mai ales el, să gestioneze situația pe care o traversează.
Suntem puși în fața acestei decizii pe care au luat-o guvernanții noștri. Nu sunt în măsură să o comentez dacă e bună ori rea ci pot doar să mă gândesc cum anume vom proceda pentru a nu rupe rutina și starea care este specifică înaintea unei evaluări atât de importante, dar nu vitale. Consider că trebuie să fii într-o stare pentru a performa la capacitate maximă chiar dacă asta nu este neapărat valabil în toate cazurile. Îmi vine în minte situația când la un Campionat European de Fotbal o echipă a fost descalificată și a fost chemată alta, a cărui jucători erau în vacanță pe plajele însorite. Și-au făcut bagajele, au venit și au câștigat titlul. Acum știu că nu e același lucru fiind vorba de o echipă, dar mi-am adus aminte de situația asta, atipică.

Nici la nivel mondial lucrurile nu stau diferit. Aproape 300 de milioane de elevi din lume nu se duc la şcoală, iar Bazilica de la Betleem a fost închisă, între alte măsuri de prevenţie, în contextul în care epidemia de covid-19 afectează întreaga lume şi economia mondială, mai ales în sectorul transportului aerian, relatează AFP.

Din cauza epidemiei, cel puţin 13 ţări au fost nevoite să-şi închidă şcolile, o măsură care afectează peste 290 de milioane de elevi în lume, potrivit UNESCO, care evocă un ”număr fără precedent”.

Organizaţia ONU pentru Educaţie şi Cultură aminteşte că, în urmă cu două săptămâni, China, unde a apărut virusul în decembrie, era unica ţară care închidea şcoli.

Ce vom face? Vom încerca să ținem un program, care să cuprindă în principal cele două materii de examen, să citim și să se delecteze cu documentare ori înregistrări video despre subiectele care-i plac aici referindu-mă la chimie și biologie.
Evident că nu vor fi omise nici dialogurile cu prietenii lui virtuali, cei de peste mări și țări, așa cum vor fi omise lecturile dinafara celor de pe lista obligatorie. Deja are câteva cărți pe care le parcurge cu mare plăcere.

Nu știu cum va fi, dar îmi doresc să rămânem sănătoși pentru că ce va face toată lumea vom face și noi. Încerc să rămân calmă și cât de rațională pot, pentru că panica îmi face extrem de mult rău, deformând totul și denaturând modul în care trebuie să gestionez lucrurile.

Lasă un răspuns

2 gânduri despre “Suspendarea activităților școlare în cadru organizat și ce poți face în particular”

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: