machetedidactice.com

Rimele plimbate cu mijloacele de transport, dar și alte socoteli

Am revenit la Voinicei pentru că nu terminasem ce era în program, subiectul despre mijloacele de transport fiind extrem de ofertant.
Am ales o cărticică din biblioteca lui Luca, pentru că am știut ce efect a avut atunci asupra lui. Dar nu am avut cum să nu-mi pun o întrebare: La fel vor reacționa și copiii?
Cartea se numește Joacă-te cu noi! Mașinuțe și a apărut la editura Teora, acum mulți ani, în 2007. Nu am mai găsit-o pe nicăieri pentru a vă putea indica de unde o puteți achiziționa pentru că este, peste tot, out of stock.

Imediat ce am început să o citesc, Voiniceii au spus că e o carte pentru copii mici și așa, mi-a venit ideea să o mai complic puțin. I-am rugat să completeze rimele, moment în care le-am captat atenția.

  

Și am reușit să transform o presupusă stare de plictiseală într-una de atenție, ceea ce m-a bucurat foarte mult.

La tranziție, copiii au cântat și jucat „Nea Alecu”, iar totul a fost făcut cu voie bună și mult antren.

Odată relaxați am trecut la următoarea activitate. E vorba de una matematică, la care nu bănuiam că voi avea un așa mare succes. Explicațiile jocului sunt în secvența video de mai jos.

După ce copiii au confecționat din plastilină pietrele cu care să lucreze, am început activitatea propriu-zisă, totul îmbrăcat într-o poveste care a sunat cam așa:

Domnul George lucrează la un depozit, fiind șofer pe un camion. Într-o zi, șeful lui îi spune să încarce în camion 10 pietre și să le ducă la un magazin de materiale de construcții.
Acum a fost momentul ca cei mici să pună 10 pietre în camion.

Pe drum, o cioară a văzut pietrele din camion și și-a spus:
– Ce bine mi-ar prinde și mie o piatră la cuibul pe care-l construiesc. Și a luat o piatră din camion.Copiii au trebuit să scoată o piatră din camion. După fiecare operație, toți număram câte pietre sunt în camion.
A mai mers ce a mai mers și camionul a „prins” o groapă în asfalt, iar din zdruncinătură, 2 pietre au sărit afară din camion. Copiii au scos pietrele și iar am numărat câte mai aveam. De fiecare dată am specificat cum se cheamă operația efectuată și se înseamnă ea.
Pe marginea drumului stăteau doi copii, iar aceștia atunci când au văzut camionul venind, au aruncat spre el cu 2 pietre care au căzut grămadă peste celelalte. Momentul de a spune operația făcută și de a renumăra pietrele din camion. Și tot așa, am enumerat operațiuni care au adunat sau scăzut pietrele după caz.
Faptul că fiecare a avut planșa lui a constituit un mare avantaj, lucrând individual, copilul adunând și scăzând singur.

   

 

   

Vreau să specific faptul că am jucat mult, iar în această activitate am strecurat și recapitulat noțiunile de par/impar, cerința fiind de așa natură.

Pentru final am pregătit un alt joc, pe nume Tick! Tack! Prea târziu! pe care l-am adaptat nivelului de vârstă al Voiniceilor. Și totul a fost la superlativ.

  

 

  

Precum se poate observa din secvența video, am ales să nu fie o temă anume ci doar să apese clapa cu litera cu care începea cuvântul ales de ei. Am jucat mai multe jocuri, pentru că așa de mult le-a plăcut că nu se mai dădeau opriți. La jocul de probă, mulți au ales să apese clapa cu litera numelor lor, dar pe urmă, după ce s-au mai familiarizat, am hotărât să nu mai folosească numele proprii.

Cam așa au stat lucrurile la întâlnirea noastră și ne-a tihnit, cu adevărat.

 

Lasă un răspuns

%d