Îndemnul la citit adresat celor mici

Când am timp, ori mai bine spus chef, mai fac retușuri la paginile blogului, pentru că atunci când am trecut pe domeniul propriu nu aveam această opțiune, aceea de a pune o fotografie reprezentativă a articolului.
În aproape șase ani de când am început să scriu aici, s-au adunat peste 1800 articole și e ceva de lucru pentru a le pune în ordine, asta pe lângă unele retușuri fie la poziționarea în pagină fie la conținut.
Am remarcat ce mult am avut de învățat și cât am progresat în acest timp. Am căpătat mai multă substanță la confecționarea machetelor;
– am găsit un postament mai trainic, fără a renunța la polistirenul expandat, folosindu-l pe cel extrudat doar în cazuri de cerere expresă
– vopselele folosite sunt de mai bună calitate, iar paleta de culori mult îmbogățită
– folosesc o bază pentru vopsea, pentru ca ea să prindă mai bine pe suprafața de pictat
– accesoriile au ajuns să fie atât de diversificate că nu știu dacă mi-a scăpat ceva aici referindu-mă la lemn, sticlă, dantelărie, mătase și lista-i lungă tare.
– cutiile sunt confecționate acasă dintr-un carton mai gros, dar sunt situații în care nici așa nu ajuns în siguranță.
Evident că toate aceste îmbunătățiri au venit odată cu meșterirea machetelor, și am avut de învățat și din rateurile pe care le-am dat.
Am avut situații în care unele machete nu s-au lăsat ușor confecționate, fiind necesară repetarea întregului șir de manevre de mai multe ori, eliminându-l pe cel pe care-l credeam vinovat de eșec.
Însă plăcerea cu care le meșteresc șterge aceste neajunsuri și nu mă irită foarte tare că nu-mi iese ci mai degrabă mă mâhnește incapacitatea mea de a avea produsul finit pe care mi l-am imaginat atunci când am pornit la treabă.
Trecând prin articolele pe care le-am scris în ultimii șase ani, nu am avut cum să nu observ că unele teme s-au repetat de foarte multe ori, încercând, acolo unde a fost posibil, o diversificare a imaginilor.
Dar unele dintre machete au fost confecționate de multe ori.
O temă la care mă refer este cea a îndemnului la citit, acolo unde cartea a apărut în fel și fel de modele.
Poate veți crede că m-am săturat, dar nu e așa nici pe departe. Dacă va fi nevoie voi mai confecționa încă de două, ori de trei, ori de câte ori va fi nevoie aceeași carte.
Draga de carte care m-a ajutat să „trăiesc” atâtea vieți și din care am învățat cât m-am priceput. Voi continua să o aduc în fața celor mici și mari pentru că în această privință nu cred că strică excesul.
E bine ca și adulții să facă acest exercițiu, la propriu, pentru a reprezenta un exemplu adevărat nu numai la nivel declarativ.
Ultima reprezentare a acestui îndemn este oarecum la fel cu precedentul, cu două mici modificări. Vă las să le descoperiți singuri. 🙂

  

  

 

Și nu uitați să citiți! 🙂

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: