Machete didactice – Teme proiecte județene și naționale în grădinițe

În grădinițe, pe parcursul anului școlar se desfășoară mai multe proiecte ce sunt trasate de către cei de la Ministerul Educației, pe care toți cei angrenați în acest proces de învățământ trebuie să le aplice și să le respecte. Aceste proiecte se pot întinde pe mai mulți ani (vezi tema „Să citim pentru mileniul trei”) sau se pot desfășura doar pe parcursul unui singur an. Domeniile care sunt prinse în aceste proiecte sunt atât de diversificate încât poți aborda teme extrem de variate. În colaborările mele am întâlnit tot soiul de persoane care fac această muncă, cea de educator. Unele dintre ele înzestrate cu har, altele care nu prea aveau ce căuta în acest domeniu. Oricum, la noi, în mentalul colectiv, educatoarea este un soi de bonă iar mulți părinți o tratează într-un mod inadecvat, fără a ține seama ce piesă importantă este în economia dezvoltării propriilor copii. Acordați acestei persoane atenția și respectul cuvenit. Evident, celor care merită acest lucru. 🙂

Iată ce mai scrie în în documentul celor de la minister, printre altele?

Mărimea grupei este, de asemenea, importantă. Unii autori consideră că 25 de copii este maximum, iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui să fie prezenţi doi adulţi. Deaceea, ratele înalte de personal, însoţite de cooperarea dintre adulţii responsabili cu educaţia copiilor şi o acţiune educaţională de calitate au efect asupra dezvoltării copiilor.Influenţa formării şi supervizării personalului asupra dezvoltării copiilor. Există trei domenii interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra dezvoltării copiilor:

1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permiţând copiilor să acţioneze individual sau în grupuri mici sau mai mari. Această formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale (independenţă, cooperare, rezolvarea conflictelorsociale) şi a limbajului.

2. Introducerea unor tipuri diferite de material, accesibilşi adecvat copiilor, cu sugestii pentru activităţi structurate în jurul acestui material. Acest fapt dă posibilitate copiilor să devină implicaţi în jocul elaborat şi, în acela şi timp, să-şi dezvolte abilităţile sociale.

3.Calitatea interacţiunilor adult/copil, atât în relaţie cu managementul comportamentului social (stimularea discuţiei şi a exprimării de sine, încurajarea independenţei etc.), cât şi din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire şi încurajarea copiilor care nu vorbesc prea mult).

Implicarea activă a familiilor în educaţie şi în promovarea participării lor. Proiectele care vizează implicarea părinţilor din medii defavorizate în educaţia propriilor copii sunt numeroase şi variate. În prezent, în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implicării parentale şi pentru definirea unor metode de acţiune eficientă. Se pare doar că un tip instrumental de intervenţie vizând echiparea părinţilor cu un set de activităţi specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate, în special atunci când aceştia din urmă beneficiază de un învăţământ preşcolar bun. Alte forme de implicare parentală par să fie benefice pentru copiii defavorizaţi, incluzând sprijinul emoţional, dezvoltarea unei relaţii părinte/copil satisfăcătoare, ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale, cele de consiliere familială şi cele de nutriţie).

Ei, nu sună bine? Dar să vedeți concluzia:

În concluzie, trebuie menţionat că efectele educaţiei timpurii asupra educaţiei ulterioare a copilului sunt în relaţie cu influenţele educaţionale infuzate pe parcurs. La o vârstă timpurie, (până la 3 ani), tipurile de îngrijire oferite copiilor influenţează dezvoltarea lor. Mai târziu (înv.preşcolar, primar,gimnazial şi liceal), rezultatele depind de experienţele oferite în procesul de învăţare. De aceea,este oarte important să se definească şi să se promoveze calitatea în educaţie la aceste niveluri. Pe de altă parte, cercetările în domeniu arată că cel mai mare beneficiu al educaţiei timpurii apare în planul non-cognitiv. Au fost identificate multe relaţii pozitive şi semnificative între frecventarea grădiniţei şi comportamentele centrate pe sarcină, dezvoltarea socio-emoţională, motivaţia şi atitudinile pozitive faţă de învăţare.

Revenind la proiectele naționale acestea sunt:

- Programul educațional naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul trei” (MEN, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
- Programul educațional naţional de educaţie ecologică „Ecogrădiniţa” (MEN, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
- Programul educațional naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport „Kalokagathia” (MEN, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale)
- Proiect educaţional „Caravana Isteților – Știu, mă informez, deci sunt cel mai bun!” (Pro Educatie Consulting Publishing SRL, MEN, ISJ-uri, Poliția rutieră și Ministerul Mediului și Pădurilor);

Și lista este lungă. Dacă veți avea curiozitatea să parcurgeți aceste teme de proiecte veți vedea o serie de parteneriate cu nume ca: „Piti-Clic şi Dublu-Clic” , „Pipo” , RAFA GIRAFA ,„Micii exploratori” , ”Steffy: start către excelență, „Bucuriile copilăriei” ,Editura Diana. Ori vizualizarea acestor nume dau răspunsul la multe din întrebările legate de revistele din școli dar și de concursurile plătite, ce sunt tot mai numeroase.

Cu ce am contribuit eu la aceste proiecte? Cu vizualizarea lor și cu o modalitatea de a fi expuse informările pe marginea lor.

Am făcut machete pentru „Să citim pentru mileniul trei” , iar tema activității din grădiniță se chema: