Cred că această întâlnire cu copii despre care vreau să vă povestesc acum este ultima din acest an școlar, asta dacă nu se mai ivește ceva în săptămâna ce urmează. Anul acesta, școala se termină mai repede ca în anii precedenți, pe 10 iunie sunând clopoțelul. E drept că începutul anul viitor școlar se va petrece la 5 septembrie, copiii și cadrele urmând a intra într-un experiment în care au dispărut semestrele ori trimestrele, cinci module luându-le locul. Și nu este singura modificare majoră
Iată care va fi structura anului școlar 2022-2023
• Modulul 1: 5 septembrie 2022 – 21 octombrie 2022 – Cursuri
• 22 octombrie 2022 – 30 octombrie 2002 – Vacanță (o săptămână pentru toți elevii)
• Modulul 2: 31 octombrie 2022 – 22 decembrie 2022 – Cursuri
• 23 decembrie 2022 – 8 ianuarie 2023 – Vacanță
• Modulul 3: 9 ianuarie 2023 – 3, 10 sau 17 februarie 2023 – Cursuri (data va fi stabilită de inspectoratele școlare
• 6 -23 februarie 2023 – Vacanță o săptămână la decizia inspectoratelor școlare
• Modulul 4: 13, 20, 27 februarie 2023 – 6 aprilie 2023 – Cursuri
• 7 aprilie 2023 – 18 aprilie 2023 – Vacanță
• Modulul 5: 19 aprilie 2023 – 16 iunie 2023 – Cursuri
• 17 iunie 2023 – 3 septembrie 2023 – Vacanță
Modificările aduse de Ministerul Educației structurii anului școlar
Comparativ cu structura anului școlar anterior, toți elevii vor avea vacanță în perioada 22-30 octombrie 2022.
În structura anului 2022 – 2023 nu mai este menționat termenul de “semestru”. Acesta a fost înlocuit cu expresia „modul de învățare”. Potrivit structurii, anul școlar este împărțit în 5 module și 5 vacanțe.
Începând cu anul școlar 2022 – 2023, elevii vor avea în calendarul școlar o „Săptămână Verde”, în care vor ieși să învețe despre natură.
De asemenea la orele de biologie, geografie și șțiințe, profesorii le vor preda elevilor noțiuni despre schimbările climatice și de mediu,
Anul școlar 2022-2023, primul fără teze semestriale
Tezele semestriale ar putea fi înlocuite cu două evaluări standardizate, la începutul și la finalul anului școlar. Acesta informație nu reprezintă o decizie finală, urmând să fie stabilită în urma Regulamentul cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP).
Până va începe acest nou experiment, eu continui să dau curs întâlnirilor cu copiii, acolo unde poveștile se așază într-un alt mod, mai cuprinzător și atractiv.
Povestea aleasă a fost O pasăre pe umărul meu de Sibylle Delacroix, pe care acum o găsiți la un preț de neratat, reprezintă o modalitate de a duce în discuție și a purta un dialog alături de copii despre timiditate și lipsa stimei de sine. De asemenea, poate reprezenta un postament potrivit pentru a vorbi despre bulling, subiectul fiind mai mult decât potrivit având în vedere locul unde urma să țin acest atelier.
De ce spun asta?
Pentru că la grădinița unde am sosit mai bine de jumătate dintre copii sunt de etnie rromă și se știu animozitățile și discuțiile care se ivesc în asemenea situații.
Copiii nu ar avea nici o problemă dacă nu ar fi părinții și dacă nu ar auzi discuțiile pe care aceștia le au acasă, de față cu ei. La grădiniță, acest lucru este gestionat de educator, el reprezentând de cele mai multe ori factorul de echilibru între părți.
Problema mare în comunitățile de rromi este că aceștia nu-și aduc/lasă copiii la grădiniță, ei fiind prezenți doar la serbări (atunci când primesc cadouri de la Primărie) în rest frecvența multora dintre ei fiind extrem de redusă.
Grădinița unde am fost beneficiază de un corp de clădire nou, făcut din fonduri europene, dotările fiind la cel mai înalt nivel. Păcat este că din patru săli complet utilate se folosește doar una, restul așteptând a auzi și a vedea manifestările specifice acestui grup de vârstă. La cum se prezintă situația demografică, acest lucru nu se va realiza curând.
La ora stabilită am sosit la locul de întâlnire și am constatat că voi petrece câteva ore alături de 11 copii și doamna lor.
După introducerea de rigoare și un dialog în care să le pot afla numele, am intrat în poveste citind-o cu voce tare și discutând după fiecare paragraf.
Macheta personajului în mărime naturală a ajutat mult, copilul coborând dintre paginile cărții în mijlocul celor mici.
Pe măsură ce povestea era cunoscută de copii și discuțiile intrau pe făgașe cunoscute ori mai puțin cunoscute provocându-i la dialoguri minunate.
Și așa am avut prilejul să vorbim despre:
– anotimpuri și elementele care le definesc
– florile și animalele pe care le asociem cu ele
– vremea specifică fiecăruia
– cuvinte noi pe care le-am despărțit în silabe și le-am analizat (atât cât s-a putut)
– preferințe sezoniere
– fructele și legumele din curțile proprii pe care le-am tot numărat
– culori și sentimente preferate
Între lectură și momentul de meștereală, acolo unde am pregătit un craft cu o pasăre, am făcut și un experiment, acela în care am văzut cum ceva solid se transformă în ceva lichid dacă este pus la foc. Realizându-l de multe ori, cu copii diferiți, am putut vedea bucuria și curiozitatea lor ori asta e fascinant pentru că se aud niște întrebări pe care în alt context nu le-ai auzi.
Cât timp ciocolata s-a topit noi ne-am pus pe meșterit. Am pregătit niște păsări pe care copiii să le lucreze, tehnica fiind cea a mototolirii hârtiei creponate ori a ruperii – în cazul celor mai puțin pricepuți.
Am petrecut o dimineață de început de vară cum nu se putea mai nimerit. Mulțumesc doamnei educatoare pentru invitație și deschidere, dar și copiilor pentru felul cum au reacționat!
Nu vreau să închei înainte să menționez despre ilustrațiile cu totul și cu totul deosebite pe care cititorii le-au întâlnit în această carte, culorile calde ale păsării contrastând cu culorile foarte palide ale restului imaginilor. Emoțiile fetiței sunt frumos puse în scenă și resimțite de cititor fie că e mare ori mic.
