În anii trecuți, atunci când am adus în discuție unitățile de măsură, spuneam că am avut „un metru de treabă”, ori „o tonă de discuții” sau „un litru de gânduri”.
La început, informațiile au fost generale, iar activitățile pe care le-am făcut au prins grozav, de vreme ce Luca își aduce aminte, cu plăcere, dar și cu lux de amănunte ceea ce am făcut. Prima abordare mai sănătoasă a avut loc în clasa a I-a, iar măsurătorile estimative pe care le-am realizat atunci, aduc, și acum, zâmbete în colțul gurii. 🙂
Am făcut atunci un presenter care ne-a fost de ajutor și acum, pentru că la clasa a III-a, copiii știind înmulțirea și împărțirea, pot face și exerciții cu multiplii și submultiplii, dar și transformări. Cu ocazia aceasta a fost completat și presenterul cu datele aferente, aici referindu-mă la transformări.
Am citit tot felul de materiale și am făcut și tot soiul de transformări.
Am aflat că:
în kilometri se măsoară distanțele dintre localități,
în hectometri și decametri, dimensiuni ale unor loturi de pământ, în agricultură
în decimetri, dimensiuni ale unor construcții utilitare din gospodărie,
în centimetri, lungimi din construcții sau ale obiectelor din gospodărie, lungimi ale părților corpului uman,
în milimetri, dimensiuni ale unor obiecte de precizie.
Am scos și niște fișe din care am făcut câteva exerciții.
O etapă amuzantă a fost aceea a aflării că primelor unități de măsură în Țara Românească le-au corespuns unele părți ale corpului.
Unități de măsură din Tara Românească – video
Acum, dacă am învățat aceste noțiuni, ne vom pune pe măsurat. Timp să avem că cerințe…
