Am descoperit, în amănunt, bucuria și freamătul pe care-l aduc poveștile Cristinei Andone și ce multe ai de învățat tu ca adult dacă le aprofundezi. Cu atât mai mult a adulților de-un leat cu mine, cei care nu am prea avut parte de așa ceva.
Pentru întâlnirea de astăzi am ales să analizăm noțiunile de cost, preț, adaos comercial. Dar mai întâi am vorbit despre bani și de ce avem nevoie de ei. Am meșterit o planșă mare în mijlocul căreia am pus un sac cu bani, iar pe lângă el am atașat ilustrații privind întrebuințarea pe care o au în existența noastră. Pe lângă nevoile de bază, fără de care nu putem trăi se regăsesc și altele, la fel de importante.
Am oferit apoi o fișă, De ce avem nevoie de bani? și am invitat copiii să o completeze ei, așa cum consideră de cuviință. Să mai pomenesc de jocurile care au apărut? De gadgeturi și telefoane?
Las mai jos fișierul poate veți considera că vă e de ajutor și să mai scutiți din timp.
De ce avem nevoie de bani – fișă de lucru
Nevoile personale diferă atât de mult iar copiii aceștia cu care eu mă întâlnesc sunt așa de feriți de toate greutățile vieții încât nu au cum face nici măcar un exercițiu de imaginație punându-se în pielea celor care nu au. Sunt mici încă și poate viața nu îi va supune unor încercări grele așa simțind cum anume este când nu ai, nu este de unde. De aceea este atât de important să dobândească noțiuni legate de educație financiară.
După ce am analizat importanța banilor în viața de zi cu zi le-am adus în atenție cei 7 pași pe care trebuie să-i parcurgi pentru a-și atinge un obiectiv financiar.
Totul începe cu o îndrăzneală; aceea de a visa la ceva. Ei, de aici și până la a-l prinde cu mâna, pe el, pe vis, drumul este destul de anevoios iar tu trebuie să fii determinat și perseverent.
Nici nu bănuiți câte idei au acești copii și în ce mod își proiectează ei viitorul!
După ce toate acestea au fost auzite și analizate am ajuns la povestea Bibinei. E o poveste cu o bufniță înțeleaptă și cu prietena ei, Georgina, cu o fructărie și ce anume înseamnă ea. Așa au intrat în scenă arome îmbietoare de fructe nu doar la figurat ci și la propriu pentru că am decis să ofer copiilor o salată de fructe pe care ei să o savureze în timp ce ascultau povestea.
Am fost atât de inspirată pentru că impactul avut asupra celor mici a fost unul de mare efect. Au fost mai atenți și au acordat o mai mare atenție poveștii. Mulți dintre ei au mărturisit că nu s-au gândit niciodată la drumul pe care trebuie să-l parcurgă un măr pentru a ajunge la ei pe masă și nici câtă lume este implicată în acest proces. De timp, nu mai pomenesc!
Un moment aparte a fost acela al socotelilor bancare, copiii fiind puși în fața unor provocări matematice. Fișele le-am luat de pe twinkl fiind extrem de apreciate de copii. Le-au terminat și pe cele cu lei, dar și pe cele cu euro, aici eu plusând și cerându-le să transforme euro în lei. Adunările și înmulțirile au fost la putere.
Nu a lipsit nici meștereala care e tot mai cerută de elevi. De data aceasta, pentru a fi în ton cu tema, am ales să le propun un craft în care banii să reprezinte elementul central (de parcă nu așa sunt în fiecare zi a existenței noastre, dar a celor adulți, e drept). Numele craftului a fost „Copacul abundenței” și fiecare a avut o interpretare proprie, cum era și firesc pentru că nu-i dată să nu spun că nu vreau să se lucreze după model ci fiecare să-și exprime propria viziune. Nu de puține ori m-am gândit ce bun ar fi un psiholog pentru a interpreta asta, părinții având posibilitatea să afle niște lucruri care i-ar putea interesa.
Materialele necesare au fost:
– foi de fetru de diferite culori
– foi de carton tot de diferite culori
– monede de 1 ban, 5 bani, 10 bani
– bandă dublu adezivă
Am lăsat pentru final cel mai intens, interesant și emoționant moment pe care l-au trăit cei mici, acela de a întâlni un scriitor adevărat și nu doar atât ci și de a interacționa cu el. A fost așa o stare pe care mă bucur că am putut-o înlesni și pentru care trebuie să-i mulțumesc Cristinei.
O anunț și pe această cale că nu-mi doresc altceva decât ca toată bucuria aceasta, roșeața din obraji și inimile fremătând de fericire să se întoarcă înzecit la ea pentru că merită!
Copiii nu m-au crezut că o cunosc și de întâlnirea cu ea nici nu s-a mai pus vorbă, numai că lucrurile s-au așezat altfel. E drept că întâlnirea s-a petrecut după o săptămână, timp în care am putut stabili cu Cristina detaliile necesare, dar asta nu a știrbit cu nimic mersul lucrurilor, din contră, informațiile s-au mai așezat așa putând fi înțelese mai bine.
Am prins-o pe Cristina în plină activitate de primăvară în grădină, ori cum ne puteam sincroniza mai tare? Ne-a povestit despre personajele din poveștile ei, despre Dar Motan și cum a luat naștere povestea, despre ilustratorii cărților semnate de ea și multe altele. Noi am stat atenți, foarte atenți și la final ne-am despărțit cu mare regret de ea. Dar a promis că o să ne vedem, dacă ne ajută Bunul chiar în persoană și sperăm că acest lucru se va petrece nu într-un viitor chiar îndepărtat.
Despre cum a fost la atelierul ilustrat în fotografia de mai sus, povestesc cu altă ocazie că și aici am avut parte de piele de găină. Vorba aia: „Fă rai din ce ai!”
Am lăsat „Manifestul banilor bine-crescuți” și am plecat, fericită de ceea ce am realizat și dornică de a repeta experiența aceasta.
