Nu este copil să nu fi auzit măcar una din poveștile lui Ion Creangă chiar înainte să știe să citească. Cu toții am ascultat povești spuse de părinți sau bunici înainte de culcare visând la lumea de basm din Harap Alb sau stând cu sufletul la gură, ascultând Capra cu trei iezi.
Lumea poveștilor lui Ion Creangă este lumea copilăriei poporului român, a personajelor din folclor ce au devenit prietenii de joacă și aventuri a generații întregi de copii.
Poveștile lui Ion Creanga deschid copiilor o lume de basm ce își are rădăcinile în viața satului românesc de la sfârșitul secolului 19 privită prin ochii copilului Nica și transpusă în text de scriitorul Ion Creanga de mai târziu. De la Capra cu trei iezi la Harap Alb si Ivan Turbinca toate basmele lui Ion Creanga au ca sursa de inspirație viața țăranilor români din Moldova din perioada copilăriei scriitorului. Poveștile lui Ion Creanga nu surprind doar obiceiurile satului românesc ci si filozofia de viața a țăranilor, felul în care ei vad și judecă lumea, principii de viața sănătoase îmbinate cu credințe populare de origine creștina si precreștina.
Poveștile lui Ion Creanga creează o lume noua desprinsa din lumea satului dar diferita de aceasta în multe privințe, mult mai aplecată spre fantastic și basm.
Marea majoritate a personajelor poveștilor lui Ion Creanga sunt obișnuite: baba, moșneagul, fata babei,
cocoșul,
iezii, capra,
ursul sau vulpea.
Toate sunt prezențe cotidiene ale vieții satului românesc dar dăruite de autor cu atribute fantastice, de poveste.
Ion Creangă este cel ce pune bazele lumii fantastice inspirate de mitologia populară românească. Poveștile lui Ion Creanga sunt unice și vor deschide calea și altor scriitori români, precum Mihai Eminescu sau Petre Ispirescu să creeze sau să adapteze mituri românești în povești si chiar basme românești. (sursa: e-theatrum.com)
