Caramel de Sânpetru – prima zi de vacanță în deplasare

Vacanța asta este atât de așteptată și pentru că ne întâlnim cu oameni dragi și avem răgazul de a spune poveștile și pățaniile mai pe-ndelete. Nu aveam cum să nu tragem o fugă la prietenii noștri dragi, și am făcut acest lucru de îndată ce s-a putut. A trebuit să ținem cont de datele vacanțelor noastre individuale, dar și de plecarea fetei lor cele mari într-o deplasare alături de Corul Unison, în Grecia.
Privesc cu bucurie această îndeletnicire a ei pentru că știu ce mult înseamnă pentru un copil întâlnirea la vârste așa de fragede cu astfel de experiențe. Și eu, atunci când eram copil, am făcut parte dintr-o formație artistică, alături de care am făcut multe deplasări în țară, pentru că atunci, în plin comunism, ieșirile în afara granițelor erau aproape imposibil de realizat.

Am plecat la drum cu speranța că vara se va instala așa cum se cuvine pentru că datele meteorologice nu prea o situau în calendar.
Drumul a fost aglomerat însă frumusețea lui este atât de mare că șterge acest inconvenient ca și durata parcurgerii lui. Cei 300 de kilometri ne răpesc 5 ore, însă în mașină avem parte de câteva momente de neuitat. Mai citim – cu voce tare, mai ascultăm muzică, ori jucăm jocuri.

Spuneam că vremea nu prea arată a vară, însă clipele petrecute alături de copii sunt frumoase și estompează gradele minus.

Am pus un hanorac pe noi și am plecat prin sat, și pentru că niște probleme căutau rezolvarea, dar și pentru a mai vedea dacă s-a schimbat ceva de la ultima întâlnire.

Parcul de joacă, cel de lângă grădiniță era la fel de gol. O singură dată am întâlnit acolo copii, dar se pare că liniștea și lipsa lor nu-i deranjează pe cei trei prieteni. Pot alege unde anume să se joace, ce să se joace, savurând acest fapt nestingheriți.

Jocul lor, în timp, s-a schimbat, pentru că au crescut. Sunt mult mai toleranți și reușesc să găsească jocuri mai variate, de durată, fără a mai exista plânsete și abandonuri sâcâitoare.

În prima zi au fost și momente creative, asta pentru că am adus fetelor niște litere care asamblate formează numele lor, numai că ele au trebuit pictate. Cea mică, pentru că a mers la repetiție la cor, ele fiind rezervate seniorilor, a reușit să le picteze.

Au jucat jocuri și alături de prietenele gazdelor noastre și au reușit să pună o piesă în scenă. M-a bucurat freamărul scrierii scenariului, faptul că fiecare a avut un personaj bine definit, dar și că au existat repetiții înainte de a fi prezentată publicului.

De departe, cea mai interesantă experiență a zilei,a fost găsirea unui pui de pasăre – s-au vehiculat multe nume fără a se putea specifica cu exactitate care anume este – ceea ce a creat o atmosferă de mare efervescență amestecată cu muuulte senzații. Au fot extrem de afectați de starea lui, pentru că era încolțit de pisicile din curte, era rănit și pentru că șansele lui de supraviețuire erau foarte reduse.

Au confecționat un cuib, în interiorul căruia s-a pus iarbă proaspăt cosită, un recipient pentru apă și unul pentru semințe. I-au adus, la un moment dat și o râmă, dar micuța pasăre nu a deschis pliscul.

Vom vedea ce se va întâmpla cu ea, pentru că ne vom da silința să o salvăm.

Cam asta este pentru prima zi.
Vacanță cu soare și jocuri frumoase, tuturor!

Lasă un răspuns

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: