Un Cerc Pedagogic cu final excelent – Despre flori și viața lor

– Merg de mulți ani la Cercuri Pedagogice, dar ca la unul cum a fost cel de astăzi nu am mai asistat niciodată.
A fost excelent! … așa mi-a transmis o doamnă care a participat la el.

M-a bucurat mai mult decât pot spune pentru că s-a muncit mult la el, pe etape și în amănunt, iar eu am fost convinsă că nu avea cum să nu iasă bine atâta vreme cât era vorba despre un proiect lucrat cap-coadă și nu unul luat de pe internet.

Apropos, nu știu cum vedeți dumneavoastră acest aspect al proiectelor, dar eu una cred că ele trebuie lucrate de fiecare doamnă/persoană care îl susține. Văd nenumărate lecții de grad, preinspecții ori Cercuri Pedagogice ce sunt prezentate de doamnele care le-au susținut, iar în următoarea clipă apar nenumărate cereri de genul:

adresa mea de mail, nu-mi trimiteți și mie proiectul?

Consider asta jenant pentru cea/cel care face solicitatea mai ales în cadrul public, pentru că nu mi se pare normal un așa mod de a proceda. Poate dacă ar fi exprimate în particular aceste cerințe ar fi diferit, dar așa, lasă un sentiment de copiat/plagiat de care-i sufocat învățământul nostru preuniversitar și universitar.
Am avut bucuria de a colabora cu multe doamne care au avut de susținut proiecte, iar dialogul a dus la abordări minunate ca să nu mai pomenesc de siguranța pe care o are cea/cel care-l prezintă.
Rămân la convingerea că fiecare amprentă personală pusă pe un proiect aduce un mare beneficiu copiilor, nu neapărat din alt motiv decât al sentimentului pe care îl transmite cea de la catedră. Exemplul personal este cel care aduce cele mai mari beneficii atât prin verbalizare cât și prin mesajele nonverbale transmise.

Dar să revin la lecția de care sunt așa de încântată, cu toate că eu nu am fost acolo prezentă fizic.
Am avut bucuria de a mă întâlni cu doamna de mai multe ori timp în care am parcurs fiecare etapă care se dorea a fi atinsă. În timpul acestor întâlniri s-au vehiculat mai multe scenarii, au existat mai multe variante așa cum se întâmplă de fiecare dată când se discută în amănunt. Era vorba despre o lecție care să fie o încununare a trei săptămâni de experimente și observații. Fiind vorba despre plante ele au fost puse de către copii în diferite medii, așa urmărind îndeaproape ce se întâmplă cu ele și cum evoluează.
Pentru acest gen de activități îți trebuie răbdare, determinare și consecvență. Trebuie notate toate descoperirile pentru a nu fi uitate, așa cum trebuie analizat de ce s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat.
Materialele pe care le-a confecționat au fost:

o machetă a celor care au reprezentat mascotele lecției, Bobiță și Buburuza, două personaje extrem de îndrăgite de copii.

Apoi am meșterit un panou pe care copiii au avut de reconstituit o floare a soarelui.

Preșcolarii au fost înpărțiți în patru grupe de cercetători, fiecare diferențiați prin culoarea hainuțelor și fiecare trebuind să cerceteze ceva legat de flori. Unii au avut de urmărit cum e cu lumina, alții cu apa, unii au văzut cum sunt afectate plantele de poluare iar alții de îngrijirea corectă.

Fiecare trecere la o nouă etapă a fost însoțită de un cântecel mi-nu-nat!

De-a lungul celor trei săptămâni au fost făcute fișe de observație, ceea ce a rezultat fiind trecut în două postere.

Au fost îmbinate și elemente de ecologie, acolo unde am confecționat două flori, una veselă și una tristă, fiecare floare fiind alcătuiră din 10 petale. Pe fiecare petală am pus câte o imagine, după cum urmează:

La floarea veselă

FACTORII DE MEDIU

1 – aer curat – o fereastră deschisă cu o floare
2 – lumina – o floare frumoasă în geam
3 – apa – nor cu ploaie liniștită
4 – căldura – un soare zâmbitor printre nori
5 – pământ fertil – o movilă cu unelte de grădinărit

OMUL

6 – udă cu o stropitoare
7 – însămânțează/plantează
8 – prășește
9 – relaxare – mirosim o floare
10 – oferim un ghiveci

La floarea tristă

FACTORII DE MEDIU

1 – flori intoxicate de noxe
2 – întuneric – floare ofilită în geam
3 – gerul, ninsoarea, vijelia, viscol – afectând florile
4 – arșița/seceta – soare puternic, pământ crăpat
5 – flori crescute printre bețe, sticle, gunoaie

OMUL
6 – udă excesiv florile
7 – rupe florile în bucăți
8 – calcă rondul de flori
9 – aruncă sticle, hârtii
10 – floare distrusă de purici/dăunători (nepăsare)

Petalele au avut aceeași formă și același ornament pe margine tocmai pentru a provoca pe micuți, nedându-le nici un reper suplimentar înafara imaginii. E drept că imaginile era destul de mari și color, iar ele au fost alese de copii, de pe jos, pentru a fi mai apoi plasate la locul potrivit. Eu aș fi ales ca petalele să fie diferențiate printr-un colorit, dar doamna nu a vrut și apoi am înțeles și de ce: lucrase mult cu copiii și dorea să vadă rezultatul final.

Trebuie să specific faptul că o petală are dimensiunea de 40 de centimetri, este confecționată din carton și e prinsă pe un cerc din polistiren. După ce toate cele zece petale sunt puse și floarea completată, se pune cercul de deasupra, cel pe care sunt afișate emoțiile.

Sunt foarte bucuroasă că am putut participa la confecționarea acestui proiect. A fost o reală plăcere această frământare, dar mai ales dialogul ideilor. Doamna are tot meritul de a dirija întreg spectacolul. Îi mai mărturisesc, încă o dată, respectul pe care-l nutresc pentru devotamentul și dăruirea de care dă dovadă. De aceea lupta nu e pierdută și s-a mai demonstrat, încă o dată, dacă mai era nevoie, de calitatea dascălilor de acolo.

2 gânduri despre „Un Cerc Pedagogic cu final excelent – Despre flori și viața lor

  1. Cris Răspunde

    Două comentarii la articolul tău.
    Primul, „cerșitul” este la mare preț peste tot pe unde cineva mai cu voință pune ceva nou. „Nu aveți șablon?” Știi, am făcut un experiment cu o colegă. Eu pun mereu modelele pentru imprimat la liber, pe site. Pun poza produsului pe facebook și linkul, pentru detalii. Îți place – dai click, vezi cum se face, ai modelul. Ei bine, unii nu numai că nu fac un minim efort de imaginație, dar nici click nu dau. Iar dacă dau, nu citesc, că pică greu la stomac. Scrie și mare, „modelul AICI.”
    Experimentul a fost să pun un produs și să vedem în cât timp cere cineva șablon pe un grup de oameni de la catedră. Nu zic cât am pariat eu, dar a câștigat ea cu 2 ore. În mai puțin de 2 ore…
    Cea mai tare pe care am văzut-o a fost ideea unei doamne, care a confecționat două aripi mari de fluturi, le-a prins pe perete, apoi a fotografiat copiii în dreptul lor, ca și cum ar fi fost ei fluturi. După câteva mesaje entuziasmate, vine și clasicul „aveți șablon”. Acum sincer, erau două aripi de fluture! Frumoase, foarte frumoase, dar cât de… să fii ca educator/invatator, ca să nu poti desena doua aripi de fluture pe hârtie??

    Al doilea – cercurile acestea la care se muncește enorm, se fac materiale, și întrebarea mea e cu ce scop? Pentru că din cei care stau și asistă, nimeni nu se va înhăma la munca aceasta, zi de zi. Și dacă nu facem fiecare zi specială, de ce să facem primăvara cu „o floare/zi”?

    Am fost semestrul trecut la un cerc pe educație civică. Foarte, foarte fain ce-am văzut acolo! Doar că era miercuri, eu aveam a doua zi aceeași lecție. Câteva dintre idei se puteau face cu copiii, fără regie și alte pregătiri. Dar celelalte… pentru ce au muncit?! În proiect era pus la final, 3 min, joc de rol, „D-nul Goe”. Înregistrarea a durat pe puțin 15, copii cu costume, roluri învățate. Daa, ideea de a te folosi de schița aceasta era ok. Dar ca să pui copiii să improvizeze la clasă in 5 minute… Așa că întreb iar: la ce bun să aplauzi minunățiile la un cerc, dacă nu le folosești apoi?

  2. Machete Autor articolRăspunde

    Îți dau dreptate și… nu-ți dau.
    Sunt situații în care unele doamne doar la aceste cercuri depun un interes sporit, în rest fiind o veșnică lălăială. Da, vei spune că sunt costisitoare și nu poți face așa ceva în fiecare zi, dar în timp poți aduna material pe care să-l folosești frecvent. De fiecare dată le spun doamnelor cu care colaborez să opteze pentru machete ce mai apoi pot fi folosite vreme îndelungată, putând fi adaptate la mai multe activități. Și am exemple în acest sens destul de multe.
    Poate nu o să mă crezi, dar am întâlnit educatoare care nu știau noțiuni elementare despre centre, reguli, întâlnirea de dimineață și se pregăteau pentru inspecția finală de grad I. Cum au ajuns acolo trecând prin atâtea preinspecții, nu am idee.
    Cât despre proiecte, ce să mai zici: s-a ajuns aici pentru că s-a permis și dacă îndrăznești să spui ceva nu se mai termină ocările. Am trecut și prin așa ceva și știu cum este.
    Cred că cel mai important este ca cei mici să beneficieze de aceste prezentări mai elaborate, ei fiind cei mai câștigați. Și doamnele care vin, musafiri fiind, pot adapta cele vizionate în propria grupă.
    Fără un minim efort nu se poate realiza nimic, asta-i cert.
    Mulțumesc de comentarii.

Lasă un răspuns