Case de tot felul

Am revenit după ce am avut probleme cu site-ul. A căzut serverul, ieri după-amiază, și a rămas așa încremenit până azi la ora douăzeci trecute.
Nu am mai intrat în panică pentru că domnul care-mi administrează site-ul este unul care are o atitudine ce transmite liniște, nu agitație. Am luat legătura cu el și mi-a răspuns imediat, ca de fiecare dată, lămurindu-mă ce și cum s-a întâmplat. Nu a știut nici el exact amploarea daunelor, dar astăzi pe la prânz mi-a transmis că a căzut serverul. Nu cunosc detalii tehnice, dar am priceput că nu se aștepta nimeni la așa ceva.
Pentru că domnul Mircea, pentru că așa se numește, a fost prevăzător și a făcut un backup în dimineața zilei în care s-a petrecut grozăvia totul a rămas la fel, nu a fost nimic șters ori deteriorat.
Cu prilejul ăsta stăteam și mă gândeam ce s-ar întâmpla dacă ar crăpa toate rețelele? Ești neputincios și până la dezmeticire durează ceva să te organizezi. De când am trecut pe domeniul propriu am apucat să scriu ceva articole, iar adunate cu cele dinainte se apropie de două mii.
O fi mult?
O fi puțin?
Nu am de unde ști, dar cu certitudine știu că acolo este o parte din viața mea, din munca mea și trăirile mele și a celor dragi. Colaborări, clipe imortalizate din lucru alături de copii, păreri despre cărțile pe care le-am citit și câte altele.
Dar s-a rezolvat și pentru asta îi mulțumesc îngerului păzitor al blogului, domnului Mircea.
Revenind la meștereala mea, vă invitam zilele trecute să veniți la castel, acolo unde era loc pentru toată lumea.
Stând mai mult în natură în ultima vreme, m-am gândit că poate or fi care nu îndrăgesc așa un fast și doresc să simtă miros de iarbă și copaci, dar și texturi de neuitat.
Pentru asta există căsuța din paie, unde vă puteți imagina că sunteți la malul mării, ori, de ce nu?, în deltă.
Câte păsări n-o să vă încânte privirea?
Câte valuri n-o să vă facă terapia pe care nici un profesionist n-o poate oferi?
Sau puteți asculta serenadele unui greieruș dacă aveți tragere de inimă.

Poate există persoane care iubesc muntele și pădurea și atunci cel mai potrivit ar fi să trăiască o experiență într-o căsuță de lemn, cu acoperișul făcut din crengi și frunze.
Ce vor șopti ele? Asta nu se spune. 🙂

Pentru fricoși, dar și iubitori de siguranță sporită, există varianta unei case din cărămidă, mai mică și mai intimă, cu mai puține camere.

Variante ar fi, trebui doar să vă hotărâți unde v-ar fi mai bine. Așadar, pe care o alegeți?

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: