Revăd serialul cu celebrul doctor și echipa sa. Nu așa cum tot citesc pe unde-mi mai ajung ochii, tot dintr-o dată, ci cătinel, uneori mai multe zile un episod asta nu că nu aș vrea să-l văd în alt ritm ci pentru că nu pot din prea multe motive de înșirat aici. Îmi revin în amintire momentele de la prima vizionare, momentele petrecute în viața mea de atunci. Era complet diferit, cum e și firesc de vreme ce au trecut ani buni. Atunci aveam și eu un House al meu, medicul meu plecat la începutul pandemiei într-o lume în care mă asigurase că nu se va ascunde degrabă iar acele momente nu le-am putut uita având o încărcătură aparte. De priceput nici acum nu pricep ce s-a petrecut de fapt și cum s-a ajuns la așa o grozăvie și nici nu știu dacă trebuie ori mai are vreo importanță.
Aș avea nevoie de un doctor House mai aproape de mine pentru că diagnosticianul din el ar putea să mă lămurească cu privire la anumite stări prin care trec. Unele sunt dureroase, la propriu, adică trupul fiind într-o suferință fizică reală. Am mai bine de un an de zile de când caut niște răspunsuri și nu le găsesc, am făcut nenumărate analize de toate felurile și soiurile, imagistice ori chimice. Nu vreau să-mi caut nici o boală pentru că știu că mai am treabă de făcut prezența mea fiind de un real ajutor fiului meu cel mic, cel puțin lui însă cred că nici fiului meu cel mare nu-i sunt de prisos. Încă.
Felul meu de a fi este unul care a respectat de-a lungul anilor o anumită atitudine în ceea ce privește sănătatea mergând la controale nu anuale ci chiar mai dese chiar dacă nu mă durea nimic. Așa am medici cu care colaborez, care mă veghează, de zeci de ani începând de la medicul de familie și până la unele specialități pe care le-am vizitat des, uneori foarte des pentru rezolvarea problemelor. Nu au fost dramatice însă prevenția a dus la această stare, suportând de-a lungul timpului pe lângă cele două operații de cezariană și altele – din sfera chirurgiei – care dacă n-ar fi fost așa ar fi putut avea alt deznodământ.
Privesc la House cu o anume fascinație dorindu-mi ca rata de reușită a diagosticelor corecte să fie mare și pe la noi.
Batjocoritor, mizantrop, lipsit de etică, uneori chiar violent doctorul House este atât de strălucit încât spitalul Princeton-Plainsboro și-a asumat riscul de a-l angaja luându-și măsuri de precauție în ceea ce privește procesele ce s-ar putea ivi din această pricină.
Am citit că rolul l-a făcut pe Hugh Laurie o vedetă în America și, în mod ciudat, în Franța, unde este un simbol sexual autentic pentru că este foarte charismatic, un bărbat atrăgător.
„Unii medici au un complex mesianic – vor să salveze oameni”, spune prietenul său Wilson (oncologie). „Ai complexul lui Rubik. Trebuie să rezolvi puzzle-ul.”
Îmi plac temele abordate în acest serial de la prescrierea în exces a antibioticelor precum și a medicamentelor psihiatrice, asupra relației adesea disfuncționale dintre pacient și medic până la modurile în care istoria personală poate întuneca sau ilumina diagnosticele.
„Toată lumea minte”, spune House, des. Întrebarea este de ce – iar munca de detectiv psihologic este mult mai interesantă, în cele din urmă, decât nenumăratele RMN-uri.
Nu puține lucruri lasă de dorit în spitalul în care performează dr. House însă pandemia a schimbat mult din ceea ce înseamnă lucrul în spital, ori acest doctor nici măcar nu poartă un halat nu mai pomenesc de altele.
E doar un film cu siguranță însă pentru mine și nu numai nu unul oarecare.
Iată câteva secrete pe care le-am aflat citind despre celebrul serial:
1. În timpul probei dată de actorul Hugh Laurie pentru rolul lui Gregory House, unul dintre producătorii executivi a exclamat: ”Vezi, asta vreau pentru rolul ăsta, un actor american!”. Ce nu știa, însă, producătorul este că Hugh Laurie este, de fapt, de origine britanică.
2. Numărul apartamentului în care locuiește Gregory House nu este ales întâmplător. Apartamentul 221B este un omagiu adus celebrului Sherlock Holmes, care locuiește pe Baker Street nr 221B. De altfel, personajul Gregory House a fost inspirat de poveștile celebrului detectiv Sherlock Holmes.
3. Trei dintre cei șase personaje principale sunt stângace. Lisa Cuddy (interpretată de Lisa Edelstein),Eric Foreman (Omar Epps) și James Wilson (Robert Sean Leonard).
4. Medicii recomandă ca bastonul să fie folosit în diagonală cu piciorul bolnav. Firește, pentru că și el este medic, House știe acest lucru. Doar pentru că nu-i plac regulile, el ține bastonul pe aceeași parte cu piciorul lui bolnav.
5. Actorului Hugh Laurie nu i-a plăcut de la bun început denumirea serialului.
Dacă cumva, prin reducere la absurd, nu ați urmărit nici un episod, încercați. E altceva.
Las și o analiză a unui medic real care arată o altă față a serialului.
