Revin la această poveste (Cine se teme de iepuroiul cel rău?) pentru că știu ce ofertantă este și ce multe se pot face având-o ca postament, indiferent că cei mici sunt de nivel preșcolar ori școlar mic. Activitățile integrate, atât de înspăimântătoarele activități integrate pentru unele dintre doamnele educatoare pot fi înlesnite de această carte apărută la editura cartemma, dar pe care acum nu o mai găsiți acolo fiind stocul epuizat. Eu am folosit-o de mai multe ori la atelierele pe care le-am făcut alături de copii, reacția copiilor determinându-mă să o fac în continuare.
„Cine se teme de Iepuroiul cel Rău?” de Steve Smallman
Cum să te joci cu niște morcovi pe strat – Voiniceii socotesc și multe altele
Cu siguranță vor fi persoane care vor comenta la cuvântul înspăimântătoare, doar că așa stau lucrurile, cu adevărat, în realitate. Nu știu de ce, pentru că motive n-ar fi, poate cele de ordin financiar pentru că nu poți face o activitate alături de copii, angrenându-i nu doar la nivel verbal, fără a suporta anumite cheltuieli.
Multă lume crede că acest proces se face așa, din senin, doar cu contribuția financiară oferită de grădiniță însă asta este parțial fals. Educatorul este cel care dirijează și susține într-o proporție destul de mare costul și cheltuielile pe care le implică o astfel de activitate. Și credeți-mă! sunt necesare multe în sinuosul proces al educației.
Prețul cărții a sărit la un nivel la care foarte puțini mai sunt dispuși să-l suporte, al consumabilelor la fel, dar se dorește o educație de calitate, pe segmente foarte bine definite, educație alături de grupe de 25-30 de copii în condițiile în care de aceștia are grijă un singur om tot el trebuind a face activitățile zilei respective. Nu pomenesc de părinți care au unul-doi copii de care nu se pot ocupa ce să mai vorbesc de o grupă de peste 20 unde toți au trei ani și mai puțin!
Dacă sunteți părinții unui copil de grupă mică, faceți un exercițiu de imaginație (ați putea să-l faceți și concret, pregătind și susținând o întâlnire cu copiii din postură de părinte colaborator) și veți vedea cam cum e să fii în papucii educatorului. Și nu începeți cu remarci de genul:
– Dar ea și-a ales această meserie!
ori
La câte vacanțe are, ce mai vrea?
că nu așa stau lucrurile în fapt și nu despre asta este vorba.
Departe de mine de a certa pe cineva ori de a reproșa însă când văd atitudinea multora din jur, atunci când vine vorba de grădinițe și ce se petrece acolo, constat că ceva nu se potrivește. Dar sunt oameni pasionați, dedicați, devotați care dau din buzunarul propriu bani pentru materiale fie că sunt gata confecționate fie că trebuie să le meșterească alături de copii iar în ei a rămas baza pentru că acești copii vor avea în viitorul apropia grijă de țara asta și implicit de oamenii care locuiesc pe teritoriul ei.
Dimineață, după ce prichindeii au luat micul dejun, am sosit la întâlnire pregătită cu tot ce era nevoie și cu câteva scenarii de rezervă în eventualitatea că va fi nevoie.
Știam de ieri că toată săptămâna legumele au fost în prim plan, așa că toate activitățile au fost structurate pe această temă. Costumată, cu povestea în dreptul inimii și cu morcovii în paner, m-am prezentat gata să petrec câteva ceasuri cu folos și cum s-au terminat ele veți afla după ce veți citi cele de mai jos.
Povestea cu iepuroiul cel rău nu are cum nu prinde la copii pentru că are ingrediente magice care deschid orice minte curioasă și suflețel în formare. E despre încredere și prietenie în primul rând, despre familie și echipă, despre bunătate și empatie, dar și despre bulling cu toată paleta pe care o are. Le-am citit povestea care i-a amuzat grozav și pe marginea căreia am discutat după fiecare paragraf. Cartea a trecut prin fața fiecăruia pentru a o atinge, a vedea cum sunt ilustrate personajele.
Povestea deschide uși pentru întrebări diverse începând de la anotimp, cum este vremea, culori până la relațiile dintre personaje adică prietenie, grijă, înțelegere, răutate și comportamente violente.
După ce am dialogat pe marginea ei și am avut o tranziție moment în care am sărit, ne-am mișcat și am băut apă am trecut la următoarea activitate aceea în care matematica a fost în atenția noastră. Un strat pregătit pentru a „socoti” câți morcovi sunt pe el, pe parcurs apărând niște vinete, vreo doi ardei și verze.
Cifra 1 s-a auzit de multe multe multe ori pentru că la grupa mică ea este regina. E drept, s-a mai pus lângă 1 încă un 1 și așa am avut doi. Doi morcovi, două vinete, două verze, doi ardei.
Pune pe strat un morcov.
Scoate de pe strat un morcov. așa am repetat iar și iar până și ultimului copil i-a venit rândul. Fiecare a trebuit să facă acest exercițiu și nu doar cu morcovii, ci cu vinete, ardei ori verze.
Un super moment a fost acela în care am avut un joc de rol, invitând copiii să spună povestea ori să răspundă la diferite întrebări din postura de prezentatori tv. Am mai povestit despre semnificația ramei televizorului și cum este ea percepută din fața și din spatele ei.
Ca o concluzie, ascultați ce vă povestesc copiii atunci când au chef, pentru că dacă o veți face acum când ei spun tot felul de bazaconii vor veni și mai târziu, când vor fi școlari, cu lucruri serioase pentru a vă cere părerea. De asemenea, nu ezitați să vorbiți cu cei mici despre cuvintele urâte. Ei vor înțelege însemnătatea lor și le vor ști sensul corect. Mai apoi vor alege cum și dacă trebuie să le folosească, pentru că nu-i așa?, fiecare dintre noi le mai spune dacă nu cu voce tare, în gând cu siguranță.
Spor la citit și jucat!
