Schimbând biblioteca, am găsit o sumedenie de cărți despre care nu-mi mai aminteam, procesul de curățenie fiind întrerupt deseori, de segmente de lectură, asta pentru că eram prea curioasă în privința conținutului. Multe cărți au ieșit la iveală, din domenii diverse, care mai de care mai interesante și mai captivante încât mi-ar trebui o casă care să aibă toți pereții îmbrăcați în rafturi și tot nu cred că aș gestiona mai bine problema. Chiar și așa, sunt fericită că jur-împrejurul meu e plin de cărți iar eu văzută din exterior ca găină pe grămadă savurez cât și cum pot.
Una dintre cărțile asupra căreia am zăbovit mai mult este „Exerciții – poezii pentru cei mai mici copii” de Luiza Carol, o cărțulie apărută la Editura Didactică și Pedagogică în anul 1976.
Din prefața ei spicuiesc:
Școlarizarea copiilor la vârsta de 6 ani impune o pregătire prealabilă a lor pentru a putea face față sarcinilor noi de la școală. Pe această linie se înscrie necesitatea preîntâmpinării dificultăților ce apar în însușirea corectă a cititului și scrisului. Aceste dificultăți sunt cu atât mai mari cu cât copiii au greutăți în pronunțarea unor sunete. După cum se știe copilul elimină, atât în cititul cât și în scrierea cuvintelor sunetele pe care nu le poate pronunța, sau le înlocuiește cu alte sunete. De aceea trebuie găsite căi care să sensibilizeze de timpuriu pe copii la aspectul fonetic corect al limbajului.
Exercițiile de față urmăresc să contribuie la educarea pronunției corecte începând cu vârste foarte fragede precum și la prevenirea celor mai frecvente greșeli de pronunțare și la dezvoltarea auzului fonematic. S-au căutat exemple care să folosească la consolidarea pronunțării corecte a sunetelor în diferitele poziții pe care le ocupă în cuvânt: poziție inițială, poziție finală și poziție mediană, între vocale sau în grupuri consonantice.
Majoritatea exercițiilor au în vedere acel tip de greșeli care constă în înlocuirea sunetelor (mai ales înlocuirea unor consoane cu alte consoane înrudite). În acest scop, consoanele au fost grupate câte două sau chiar câte trei, folosindu-se pentru rime dublete sau triplete de cuvinte paronime (rase – raze) sau silabe finale (macaroane – baloane). Astfel au fost grupate următoarele consoane:
r/l
s/z
s/ț
și multe altele.
Alte greșeli frecvente de pronunție ca, omiterea unor sunete și inversarea ordinii sunetelor, au fost luate în considerare pentru alcătuirea unor exerciții cu perechi de cuvinte sau silabe de tipul trei-tei (omitere) sau gras-ars (inversare). Se pot găsi asemenea exerciții pentru următoarele sunete:
r
trei-tei
treci-poteci
Vântule, pe unde treci,
Scuturi frunzele de tei
Pe alei și pe poteci…
Uite: una, două, trei…
l
gros-arțăgos
glas-vals
Un pitic cu glasul gros
Este rău și arțăgos.
Alt pitic cu dulce glas
Cântă pentru noi un vals.
h
oră-horă
ai-hai
Hai la horă! Hai la horă!
Cântă cobzele de-o oră!
Hai și tu curcane, hai!
Ah, ce mai mărgele ai!
Exercițiile 80-95 pot fi folosite pentru combaterea unor greșeli de pronunție ca omiterea palatizării consoanelor sau înlocuirea unor consoane cu alte consoane.
fotograf-fotografi
grozav-grozavi
Pisicel e fotograf
Meșter mare și grozav
Și-are opt pui fotografi
Care sunt și mai grozavi.
Exercițiile care se ocupă de vocale și grupuri vocalice sunt puține la număr pentru că pronunțarea greșită a vocalelor în limba română este mai puțin frecventă.
ac-oac
grasă-groasă
Îmi spunea broscuța grasă:
– Caut ață și un ac.
Și-o mătase verde groasă
Și-mi fac rochie. Oac, oac.
elefantul – el e Fantul
elegantul
mere-miere
inele-prin ele
El e Fantul Elefantul
Acrobatul, elegantul.
Ieri i-am dat compot de mere
Cu stafide și cu miere,
I-am mai dat și trei inele
De-a sărit la circ prin ele.
Copiii cărora părinții sau educatoarele le vor alege câteva din cele 101 exerciții, le vor asculta mai întâi uitându-se la ilustrații, acolo unde acestea apar. Apoi le vor asculta din nou și vor încerca să completeze sfârșitul de vers cu ajutorul ilustrațiilor sau cu ajutorul rimelor. După aceea, ei pot eventual să facă diverse jocuri de dicțiune ca de pildă: Hai să vorbim în șoaptă (exersarea vorbirii în șoaptă), Hai să vorbim fără să ne audă nimeni (exersarea articulării surde) sau Hai să vedem cine spune mai repede (exersarea ritmului rapid).
În afară de preșcolari, exercițiile pot ajuta și pe școlarii mici care întâmpină dificultăți de acest tip.
Pentru că sunt tot mai mulți copii care întâmpină diferite probleme de verbalizare, rostind cuvintele într-un mod inteligibil, aceste exerciții sunt mai mult decât binevenite mai ales în cadrul preșcolar. Unde mai pui că sunt foarte nostime, ușor de reținut și nu în ultimul rând îndrăgite de copii.
Puteți accesa linkul de mai jos pentru mai multe exerciții de acest tip.
Dă clic pentru a accesa C%C3%AEmpean-Lucia-EXERCITII-POEZII-PRNTRU-CEI-MAI-MICI-COPII.pdf
