Un subiect tot se auzea rostit ori de câte ori venea vorba despre plăceri și preferințe. Era vorba despre vikingi și iată că, într-o zi, m-am hotărât să pregătesc un material pentru a-l discuta și lucra cu copiii la întâlnirea noastră. A fost un proces îndelungat de căutare pentru că nu prea s-a abordat acest subiect. Însă dacă-ți dorești cu orice preț, găsești!
Este greu de dat un răspuns clar întrebărilor legate de civilizaţia vikingă întrucât majoritatea surselor scrise din vremea vikingilor sunt puţin concludente. Cu excepţia câtorva inscripţii runice greu de descifrat nu avem la dispoziţie decât surse din spaţiul cultural central-european, bizantin sau arab, care într-adevăr oferă o imagine relativ precisă despre marile raiduri vikinge, dar destul de puţine date referitoare la aspectele culturale şi politice caracteristice civilizaţiei lor.
Când ne gândim la vikingi, avem de foarte multe ori înrădăcinată în minte imaginea unor barbari blonzi, violenţi, care pradă totul în cale lăsând în urmă praf şi pulbere. Multe dintre aceste idei sunt însă stereotipii nerealiste. Vikingii au dominat peisajul european în secolele VIII-XI, iar scurta lor istorie a avut un impact considerabil asupra civilizaţiei occidentale. Unele dintre ele sunt eronate cum ar fi:
1) Vikingii purtau coifuri cu coarne. Trebuie sã fie prejudecata de cea mai largă răspândire. Nu exista nicio dovadă cum că astfel de coifuri ar fi existat cu adevărat. Toate reprezentările vikingilor din perioada în care aceştia au activate arată coifuri simple şi singura piesă autentică nu are aşa ceva. O explicaţie plauzibilă ar fi adăugarea acestui detaliu de către creştinii contemporani, pentru a-I face să pară şi mai fioroşi şi păgâni. Zeul Nordic Thor purta un coif cu aripi, care seamană oarecum cu coarnele.
2) Vikingii trăiau doar de pe urma jafurilor. De fapt un procent destul de redus din populaţie se ocupa cu războiul, majoritatea fiind fermieri, meşteşugari şi comercianţi. Pentru vikingii care trăiau mai mult pe mare, jafurile erau doar unul dintre scopuri. Ei s-au stabilit în mod paşnic în foarte multe locuri, ca de pildă Islanda sau Groenlanda, erau comercianţi de rang internaţional la vremea lor, făcând negoţ aproape în toate regiunile cunoscute atunci.
Alte câteva găsiți în fișierul de mai jos.
De un real folos mi-au fost fișele de la twinkl, cele pe care le-am printat, laminat, decupat și montat pe niște postamente de polistiren. Au un impact atât de mare asupra copiilor cum nici nu puteți bănui. Îmi place să cred că la asta contribuie și pasiunea mea, dragul cu care le aduc în atenție asemenea subiecte.
Principalul leagăn de civilizaţie este desigur Scandinavia, unde se practică agricultura în areale mai ferite şi pe lângă fiorduri. Casele sunt dispersate, între ele dezvoltându-se mici terenuri agricole. Oraşele apar ca rezultat al activităţilor comerciale, deşi sunt puţine deoarece comunităţile săteşti preferă economia închisă, autarhicã. Pentru că exista pericolul ca aceste oraşe sã fie predate, necesitau o localizare favorabilă, de pildă Birka, ridicat pe o insulă în Mälarsee, Suedia, sau Haithabu al capătul unui braţ maritim în Schleswig-Holstein, multă vreme cel mai important nod comercial din Europa de nord.
Vikingii domină nordul European între 800 şi 1050, angajându-se într-o migraţie ale cărei motive sunt în continuare subiect de dezbatere. Cel mai probabil este vorba despre o epuizare a resurselor solului, o extindere a comerţului (vikingii suedezi urmăresc cursul râurilor din zona rusă, atingând chiar şi Bizanţul, făcând schimb de piei, dinţi de morsă şi pene pe articole deluxe precum mătase, aur sau vin, întemeind aşezări precum Novgorod la gurile râurilor), dar şi expediţiile de pradă. Câteodatã este invocate chiar şi o migraţie târzie a popoarelor, dar oricum ar fi, vikingii ajung să străbatã în lung şi-n lat aproape toatã lumea cunoscută de atunci.
Pe lângă materialele de la twinkl, am meșterit și eu câteva materiale pe care le-am folosit în prezentarea mea și din care ei au putut nota informațiile mai importante.
Un moment așteptat de școlari a fost acela al găsirii cuvintelor ascunse.
Am avut în cadrul acestei întâlniri și un episod în care copiii au realizat câteva craft-uri. Așa a apărut o corabie vikingă și o ghirlandă cu imagini din tema studiată.
Chiar dacă a durat mult pregătirea materialelor, a meritat fiecare clipă. La întâlnirile ulterioare am descoperit că nu am ales greșit! Mai contează altceva?
