Activități copii – Agitația copiilor … zbuciumul părinților … educație precară

În urma unei discuții cu un psiholog mi-a rămas în minte o propoziție : „… toți părinții cu care m-am întâlnit în ultima perioadă se plâng de acest lucru: agitația copiilor lor!”

Începutul acesta de școală a adus cu el și foarte multă agitație. Nu că celelalte începuturi ar fi fost mai liniștite, dar cel puțin nu am conștientizat acest lucru. Toate sunt croite de așa natură în a adânci această stare, nicidecum de a o estompa, pentru că de eliminat nici nu poate fi vorba.

Îmi vin în minte tot soiul de întâmplări petrecute atunci când eram eu copil sau când fiul meu cel mare trecea prin școală și parcă totul este diferit de ceea ce se întâmplă acum, când fiul meu cel mic este pe băncile școlii. Cred că debandadă mai mare ca acum nu a mai fost în toată societatea românească, asta ca să nu mă refer doar la școală. Ceea ce se întâmplă în jurul nostru duce la această stare de neliniște, neîncredere și nesiguranță totală.

Într-o familie care are copii înregimentați într-o formă sau alta de învățământ, lucrurile se petrec atât de repede, că nici nu mai ai timp să le contabilizezi, să te bucuri sau să-ți lingi rănile în tihnă. Cred că acest cuvânt, „tihnă” va dispărea cât de curând din cotidianul nostru și-l vom regăsi doar prin poezii sau eseuri.

Eu sunt la capitolul școală primară, ca activitate principală, pentru că sufletul meu are un palier aparte, ajuns la Universitate, palier pe care nu sunt pregătită să primesc vizitatori. Acolo, coridoarele sunt pline de așteptări, iar ușile înșirate de-o parte și de alta, așteaptă să fie deschise de copilul meu minunat și irepetabil. Pășesc și eu, alături de el, într-o legătură invizibilă și asist la desăvârșirea lui profesională. Sentimente? N-am cuvinte să descriu!

Însă acasă, lupta mea continua alături de cealaltă minune mică, tot a mea, care acum învață că fără carte nu se poate. Ziditul acesta, a ceva care se vede peste ani este o muncă asiduă și constantă, de la care nu poți face mari pauze, pentru că nu-i așa, peste goluri nu se clădește nimic.

Ar trebui ca societatea să te ajute la aceste demersuri constructive, nicidecum să-ți pună o sumedenie de piedici, bașca să-și mai și bată joc de bunele tale intenții. Am ajuns să cred că cei care sunt acolo sus, la ministerele abilitate să facă în așa măsură ca treaba să meargă bine, sunt complet ieșiti din realitate. Ei trăiesc într-o lume a lor, plină de bani și ifose, care nu are nici o legătură cu ceilalți, cu ce se întâmplă cu adevărat. Numai așa îmi pot explica înșiruirea aceasta de aberații legată de cărți electronice, manuale SF, programe construite pentru câțiva copii dar aplicate pe grupe de câte 30 și tot așa. În această ecuație, părinții, cei care doresc a se implica în acest proces de educare a propriilor odrasle, intră în niște bătălii din care ies dărâmați, răniți sau chiar distruși. Iar după ei, copiii! 🙁

Revenind la tabletele pe care ministrul dorește a le aduce copii la școală, dacă se poate chiar de la clasa pregătitoare, mi-a plăcut o temă dată de doamna învățătoare, temă la care cerința suna cam așa: „Scrie o compunere în care prezinți o zi petrecută cu unul din părinți, devenit copil.”

Compunere despre mama devenită fetiță – video

Nu este pentru prima dată când se iscă o așa discuție iar eu am încercat, în timpul petrecut alături de copil, fie singur sau cu prietenii lui, să reînvii acele jocuri ale copilăriei mele. Este evident că ei nu înțeleg că nu aveam nici de unele (aici mă refer la tehnologie), dar că eram așa de fericiți în joaca noastră. Și nu au fost așa de încântați precum s-ar crede. Dar, cel puțin am încercat!

Joacă și lectură în cazemată – video

Luca si cazemata colaj

Continui să cred că lucrurile se vor schimba și în această direcție și că cei implicați în aceste demers își vor putea îndrepta energiile acolo, unde este atât de mare nevoie. Până la urmă copii sunt atât de importanți, pentru că ei reprezintă viitorul. Ori acum, viitorul nostru, al părinților, nu prea sună bine. 🙁 Din păcate.

Lasă un răspuns

4 gânduri despre “Activități copii – Agitația copiilor … zbuciumul părinților … educație precară”

error: Content is protected !!
%d blogeri au apreciat: