De câteva zile plouă. După o perioadă în care căldura a fost exact pe placul meu încercând a mă căptuși cu ea, înghesuind-o în toate ungherele ființei mele acum sunt în fața primei provocări la întâlnirea cu frigul și umezeala. Nu le îndrăgesc deloc însă cum nu am altă alternativă trebuie să găsesc și partea lor frumoasă. Iar una dintre ele este auditivă. Cum cântă ploaia nu o mai poate face nimeni și pentru c-am descoperit că tonalitatea este diferită în funcție de unde o asculți, e și mai interesant.
Cât timp am ascultat-o am pregătit materialele necesare întâlnirii din zilele viitoare. Elementele de toamnă, cele pe care le-am tot cules de pe unde am fost îmi sunt acum de un real folos, una pentru că mă ajută să dau formă la ceea ce vreau să realizez și alta că-mi repovestesc despre cum de au ajuns la mine. Ghindele sunt culese din parcul Universității de la Essex, castanele din Dumbravă, dar și din castanul pe care l-am tot urmărit cât a fost Luca mic. Și ce amintiri neprețuite!
E vremea castanilor în floarehttps://machetedidactice.wordpress.com/tag/fisa-de-lectura-clasa-a-ii-a-povestea-castanului/
Ce am meșterit astăzi reprezintă o bază pentru ceva ce urmează ca ei (copiii) să completeze. E nevoie de aceasta abordare pentru că nu este tipul necesar și nici măcar nu e doar despre asta ci despre faptul că nu poți aloca timp fiecăruia iar unele dintre etape necesită multă migală și manevrarea unor unelte periculoase fără prezenta unui adult alături. Mi-ar plăcea ca cei mici să parcurgă toate etapele doar că asta nu este posibil. Abia aștept reacția lor.
