machetedidactice.com

Delicatele magnolii

Frigul persistă.
Vântul e săcăitor și dibaci, pătrunde peste tot chiar și unde crezi că nu răzbește. Cerul e încărcat de nori iar soarele are chef de ghidușii, parcă nesătul de atâta joc de-a v-ați ascunselea.


Natura se schimbă de la o zi la alta în ciuda tuturor schimbărilor de temperatură, însă ploaia care a căzut le-a dat zvâcul de care aveau nevoie pentru a parge bariera.

Culori și texturi la care tânjești privindu-le. Cum altfel să fie când vezi petaliile magnoliei? Duci mâna la față, să-ți răspundă obrazul, dar el nu este așa cum ai pipăit mai înainte delicata petală. Te privește o panseluță și-ți transmite zâmbind că totul este în regulă. Iar eu o cred pentru că-i prea expresivă și pentru că având mâinile calde de la cafea parcă simt diferit.

Mă uit, iar, la magnolie. Un copac maiestos plin, plin de flori răspândind un miros divin.

 

Mă uit și bucur de tot ce-mi oferă viața asta așa cum este ea. Nu știu în altele cum o fi!

Lasă un răspuns