Programa de la Clasa Pregătitoare reprezintă pentru prea mulți părinți o nucă foarte tare. Răbdarea, consecvența, perseverența le este pusă la grea încercare mai ales că acum nu se pun doar cu copiii ci și cu tehnologia.
Pentru că eu am învățat cu copiii mei cot la cot, mi-am format o anumită rezistență la acest fel de activități iar pasiunea și plăcerea care mă învăluie sunt ingrediente care mă ajută să le pot face altfel.
Cum altfel?
Cu bucurie, freamăt, creativitate și răbdare infinită!
Poate că ar fi trebuit să realizez cu mai mult timp în urmă că această atitudine a mea ar fi benefică și altor copii, în cadru organizat, îmbrățișând această meserie numai că destinul a avut altă socoteală în ceea ce mă privește.
Sunt convinsă, la cum reacționează copiii cu care mă întâlnesc, că am ceva care îi face pe cei mici să mă îndrăgească și să stea la activitățile pe care le aduc în fața lor într-un fel în care e doar bucurie, curiozitate și plăcere. Nu am întâlnit până acum copiii care să nu fie interesați de tolba mea cu machete și povești, provocări și experiențe inedite. Iar asta mă motivează să merg mai departe învățând mereu de la ei.
Și uite așa, într-o zi de primăvară care nu prea are elementele specifice, am avut plăcerea de a lucra, juca, învăța alături de o fetiță de poveste.
La matematică s-a ajuns la adunări și scăderi de la 0 – la 31, aici insistând pe noțiunile de zeci și unități, unde trebuie ele puse și cum se citesc și rezolvă problemele ilustrate. Am folosit fișe de pe twinkl și de pe blogul Ema la școală, însă am înșirat și noi, zecile și unitățile noastre pentru a le aranja mai bine în minte.
La comunicare am folosit vechiul abecedar și fișele din caietele de la școală.
Literele magnetice au fost de mare ajutor alcătuind cuvinte și nu numai.
Un moment care a adus multă efervescență și bucurie a fost acela în care greierașul lui Pinocchio ne-a fost partener la a desluși cum stă treaba cu Alfabetul meseriilor. Mi-am dorit tare mult să fie aceeași atmosferă ca atunci când am lucrat acest alfabet cu Luca și dorința mea s-a îndeplinit.
Timpul trece așa de repede și eu nu știu cum să-mi arhivez multitudinea de imagini, sentimente, trăiri, detalii pe care nu vreau să le uit. Chiar nu vreau!
