machetedidactice.com

Sesiune de comunicări – Noi abordări educaționale  – Metoda învățării inverse (flipped learning)

După ce luna trecută am avut prilejul să experimentez acest tip de învățare fiind invitată la Grădinița 123 din Suceava iată că acum a venit prilejul să particip la o sesiunie de comunicări- „Noi abordări educaționale  – Metoda învățării inverse (flipped learning). Teorii și rezultate ale aplicării în grădiniță” organizată de Grădinița cu Program Prelungit „1-2-3” Suceava. Am dat curs cu mare interes acestei invitații și acum, după ce ea a devenit istorie, pot afirma că am fost inspirată alocând timp acestei manifestări chiar dacă ea a avut loc într-o sâmbătă dimineață.

Despre cum am lucrat eu cu copiii puteți afla mai multe indormații aceesând titlurile de mai jos.

Învățarea răsturnată sau flipped learning și cum am dat eu curs unei provocări noi

Învățarea răsturnată – flipped learning a avut parte de un bis crescut ca pâinea caldă, cum altfel?!

 

 

Am scris în aceste articole mai multe detalii despre acest mod de învățare, așa cum este descris el de specialiștii în științele educației. Mai adaug câteva completări.

Cei patru piloni ai F – L – I – P

F – Mediu Flexibil (Flexible Environment)

Învățarea răsturnată permite adoptarea unor moduri variate de învățare; educatorii deseori rearanjează spațiile de învățare pentru a se acomoda cu specificul lecției sau capitolului, pentru a susține fie munca de grup, fie studiul independent.

Ei creează spații flexibile în care elevii aleg când și unde să învețe.

Mai mult, educatorii care își „răstoarnă” clasele au așteptări flexibile față de derularea în timp a învățării elevilor și în evaluarea învățării elevilor.

Ce spune un astfel de educator:

F1 – Eu stabilesc spații și cadre de timp care permit elevilor să interacționeze și să reflecteze asupra propriei învățări atât cât este nevoie.

F2 – Eu observ și monitorizez continuu elevii pentru a face ajustările necesare.

F3 – Eu furnizez elevilor căi diferite pentru a învăța conținutul și a-și demonstra măiestria.

L – Cultura învățării (Learning culture)

În modelul tradițional centrat pe profesor, profesorul este principala sursă primară de informație. Prin contrast, învățarea răsturnată schimbă în mod deliberat instruirea pe o abordare centrată pe cel care învață, unde timpul din clasă este dedicat explorării temelor în profunzime și creării de oportunități bogate de învățare. Ca rezultat, elevii sunt activ implicați în construirea cunoașterii pe măsură ce participă la ea și sunt implicați și în evaluarea propriei învățări într-o manieră care este semnificativă la modul personal.

L1 – Eu dau elevilor oportunitatea să se angajeze în activități semnificative fără ca profesorul să fie centrul.

L2 – Eu eșafodez aceste activități și le fac accesibile tuturor elevilor prin diferențiere și feedback.

I – Conținut intențional (Intentional content)

Educatorii care utilizează învățarea răsturnată se gândesc continuu cum pot să utilizeze acest concept pentru a-i ajuta pe elevi să-și dezvolte înțelegerea conceptuală, ca și fluența procedurală. Ei determină ce au nevoie să predea și ce materiale trebuie să exploreze elevii singuri. Educatorii utilizează un conținut intențional pentru a maximiza timpul clasei și pentru a adopta metode centrate pe elev, strategii active de învățare, în funcție de nivelul clasei și subiectul materiei.

I1 – Eu prioritizez conceptele utilizate în instruirea directă și cele pe care cei care învață le vor accesa singuri.

I2 – Eu creez sau prezint un conținut relevant (de obicei filme video) pentru elevii mei.

I3 – Eu diferențiez prezentarea pentru a face conținutul accesibil și relevant pentru toți elevii.

P – Educator profesionist (Proffesional educator)

Rolul Educatorului Profesionist este chiar mai important și deseori mai solicitant într-o clasă răsturnată decât într-una tradițională. În timpul orei, ei observă continuu elevii, furnizându-le un feedback relevant pentru acel moment și le evaluează munca. Educatorii profesioniști reflectează asupra propriilor practici, se conectează unii cu alții pentru a-și îmbunătăți instruirea, acceptă criticismul constructiv și tolerează haosul controlat din clasele lor. În timp ce educatorii profesioniști adoptă roluri mai puțin proeminente într-o clasă răsturnată, ei rămân ingredientul esențial care permite învățării răsturnate să se petreacă.

P1 – Mă fac disponibil pentru toți elevii – dând un feedback individual, în grupuri mici sau întregii clase atunci când este nevoie.

P2 – Conduc evaluări formative continue în timpul orei de clasă prin observații și înregistrând date pentru a crea informații pentru instruirea viitoare.

P3 – Eu colaborez și reflectez împreună cu alți educatori și îmi asum responsabilitatea de a-mi transforma practica. (sursa: creeracord.com)

Am participat, ca invitat, la această sesiune și am avut ocazia să spun un gând, părere mai mult din perspectiva de părinte și colaborator constant și asiduu în procesul educațional nu doar în cazul copiilor mei ci și a celor care m-au avut în preajmă.


Nu de puține ori am avut de pătimit din pricina rostirilor mele, aici referindu-mă la școala pe care copiii mei au urmat-o. Nenumărate au fost ocaziile în care părerile mele au fost diferite față de a altor părinți din clasă și asta nu pentru că nu erau de acord cu mine ci din cauza fricii de a nu stârni vreun dascăl împotriva copiilor lor. Cine mă cunoaște știe că sunt un susținător al profesorului, un om care-și dorește să colaboreze cu școala în raport cu competențele pe care le are, dar că nu pot înghiți, la nesfârșit derapajele majore ale unor adulți care vin în fața copiilor noștri ca formatori de caractere și abilități. O parte dintre cei care se află astăzi la catedră nu au ce căuta aici, pandemia pe care o traversăm de mai bine de un an scoțând la iveală neprofesionalismul, delasarea, proasta pregătire și implicarea redusă a lor. Faptul că ne facem că nu se petrece nimic nu rezolvă problema, carențele acumulate în timp ajungând în cazul multor copii a fi imposibil de surmontat.
De partea cealaltă se află părinții, cei de la care ar trebui să pornească educația pentru că educația începe acasă. Părintele are un rol determinant în acest proces, alături de dascăl formând triada învățării.
În această modalitate de învățare, răsturnată, studiile făcute până acum arată că aplicabilitatea este mai pozitivă în ciclul primar și gimnazial în comparație cu o metodă tradițională de predare. Cu toate acestea, rezultatele găsite în educația preșcolară reflectă dificultățile de adaptare a modelului la nevoile elevilor din această etapă, din cauza dificultăților în gestionarea autonomă a platformelor digitale de predare și a cerințelor unui nivel minim de abstractizare pentru a aplica această abordare.
Această metodă de predare sporește rolul elevului, care îl determină și îl îndrumă antrenament propriu autonom. Elevul poate accesa conținutul didactic, cu condiția ca el să aibă acces la un dispozitiv mobil cu acces la Internet, de oriunde și oricând. Asta permite elevului să adapteze conținutul la stilul său de învățare sau la momentele de cea mai mare motivație din timpul proces de instruire.
În acest fel, este promovată educația mixtă, care permite combinarea cel mai bun dintre predarea față în față și predarea online.
Este de la sine înțeles că în cazul unor copii de 3-4 ani acest lucru nu se poate realiza în absența unui părinte, adult ori tutore.

În cadrul sesiunii am putut vedea tot felul de exemple de bune practici, materialele prezentate de doamnele educatoare acoperind o arie vastă de subiecte.

   

   

Singurul regret a fost acela că a trebuit să părăsesc întâlnirea înainte de a se fi terminat, pentru că la prânz trebuia să plec la un atelier. Nutresc speranța că nu va fi o experien ță unică și că voi mai avea oportunitatea de a colabora cu doamnele de la această grădiniță model și, de ce nu? de la alte grădinițe.

Oameni dedicați sunt, trebuie doar să-i ajutăm să-și ducă obiectivele la bun sfârșit.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: