Iată, a trecut o săptămână de când a început luna decembrie. Ca un fum! 🙂
Ne-am întâlnit cu multe cărți frumoase și am avut o activitate foarte susținută. Au început și tezele și tocmai de aceea totul este mai concentrat.
Luca nu s-a simțit astăzi foarte bine și la un moment dat am primit un telefon de la școală să vin să-l iau. Nu știu ce a avut, dar acasă s-a liniștit și odihnit. După ce și-a revenit, a citit cartolina și a făcut cunoștință cu cartea zilei.
Întrebarea de la limba engleză a necesitat căutarea unui cântecel despre care nu știam prea multe, prilej cu care am aflat. Și am cântat și noi, că altfel nu se putea.
Cartea zilei se numește Cleopatra de Katie Daynes.
A și citit-o deja, chiar dacă nu este un împătimit al povestirilor istorice. Dar am observat că are tendința, cărticelele mai accesibile, adică fără un număr mare de pagini, pe care le primește în această perioadă, să le citească în ziua în care le primește.
Cărțulia de 64 de pagini a apărut la Editura Pandora, în anul 2016, și face parte din categoria Atlase, enciclopedii copii.
La finalul cărții, cititorul va găsi Locul meu în istorie, acolo unde sunt datele cronologice ale vieții Cleopatrei. Cartea este ilustrată de Serena Riglietti.
„Cleopatra” face parte din seria Istoria pe intelesul copiilor, care combina povestile captivante cu texte usor de citit. Pe langa text, cuprinde ilustratii colorate care reflecta fidel viata oamenilor din acele timpuri si intamplarile descrise in carte. Seria a fost creata cu ajutorul lui Alison Kelly, lector la Universitatea Roehampton.
In tinutul faraonilor si al piramidelor, Cleopatra era o printesa cu un viitor nesigur. Cand propriul ei frate a incercat sa o ucida, ea si-a dat seama ca nu poate avea incredere in nimeni. Apoi, conducatorii Romei au inceput sa se lupte pentru ai capta atentia si Cleopatra s-a confruntat cu cea mai mare provocare din viata ei. Crezi ca a reusit sa isi indeplineasca planurile?
2 gânduri despre “Advent 2017 * Ziua cu numărul 7”
Buna, am bifat-o si noi pe Cleopatra de curand! Ma intreb cum ar fi fost daca pe vremea cand eram noi copii am fi avut acces la atatea carti…
Anca, dragă, nu mă pot plânge că nu am avut cărți. O parte le mai am și acum și-s adevărate comori. Ochii și sufletul e altul. Acum le privesc într-un mod aparte pe care încerc să-l transmit și fiilor mei. Îs bucuroasă că am reușit să-i atrag în lumea lor și de-am fi sănătoși la ce ne așteaptă. Sute de lumi, una mai interesantă ca alta. Spor să aveți!