machetedidactice.com

Școlărel de clasa a V-a – Gramatica de clasa a V-a. Cea plină de capcane

A mai trecut o bucată de timp din viața școlarului de clasa a V-a. A fost bolnav și a lipsit câteva zile, suficient cât să îl scurtcircuiteze de la normal.
Am luat temele și am scris acasă ce anume s-a predat dar uite că, se pare, nu a fost deajuns. Poate că în clasă, în ciuda nebunelii care este și a zgomotului care de multe ori depășește limita suportabilului, lucrurile sunt percepute altfel.
E multă materie predată, de oameni complet diferiți, pe paliere opuse și e greu să le dovedești pe toate. Am mai scris să fiecare profesor care intră în clasă are pretenția de a i se acorda toată atenția dar unui elev îi este mai greu să îi „dovedească” pe toți. E o chestie de determinare, perseverență și de multe ori, de plăcere.
Însă în acest proces nu ai încotro și trebuie să te descurci așa cum poți. De cele mai multe ori îți iese dar sunt și situații când nu ai sorți de izbândă.
De aia contează atât de mult dascălul aflat în fața copiilor! Prin el se pot motiva multe și zvâcul de care ai nevoie are de unde veni.
Nu e cazul la noi de zece pe linie dar nu am ținut niciodată morțiș ca numai nota asta să se vadă în carnet. Nu că nu mi-ar fi plăcut dar nici nu reprezintă o tragedie dacă varietatea este mai mare. Eu am priceput unde ne situăm, cât se poate întinde coarda și unde anume trebuie insistat.
Luca, la fel ca și fratele lui, are preferințe și preferați. E firesc să fie așa. Are obiecte la care efortul depus e unul mai redus dar rezultatele minunate (aici nu mă refer la sport și desen unde nu excelează) și are unele la care, din varii motive, se învață mai greu și fără tragere de inimă.
Sunt câteva fetițe în clasa lui care au zece pe linie și asta mă bucură, sincer! Ele reprezintă locomotiva lângă care, nu la distanță prea mare, mi-ar plăcea să se regăsească și băiatul meu.
Dacă în clasele primare FB-ul era pretutindeni, clasa a V-a a venit cu alt sistem de notare și cu alte cerințe. Am început greu dar nu neapărat din cauza materiilor ci mai degrabă al ambientului. A avut momente în care s-a insistat mai mult la matematică unde se simțea de-a dreptul copleșit. Istoria, geografia sunt două materii la care reticența este destul de mare și pentru a învăța e nevoie de o tactică mai deosebită. Nu înțeleg de ce este așa … sau înțeleg dar nu vreau să rostesc acum care sunt motivele. Eu caut alternative pentru a nu fi neplăcerea atât de profundă.
Spre deosebire de alți părinți eu accept limitele și recunosc dacă și unde trebuie intervenit. Însă, per ansamblu, cred că este nevoie de o supraveghere a copilului care se află în această tranziție.
Doresc să rămân cu analiza numai în ceea ce privește materiile, pentru că la ceea ce se întâmplă în pauze … .
Așadar, la limba și literatura română s-a ajuns la numeral și cazurile lui, pronume și cazurile lui. La substantiv am descris ce și cum a fost în altă postare.

Nominativ, acuzativ, dativ, genitiv, vocativ. Așa se aude când dai târcoale substantivului

Spuneam că școlarul a fost bolnav și toate astea s-au predat în acest timp. Am luat caietul de la o colegă de-a lui și am căutat să nu rămână în urmă. Dar la lucrarea care a venit, rezultatul a fost unul care l-a îngrijorat. Drept pentru care, am trecut la o analiză mai susținută și amănunțită.

E așa de stufoasă materia asta și pentru că nu mai dovedeam cu explicatul dar mai ales nu găseam exercițiile necesare pentru a le aprofunda am căutat până am găsit un manual de gramatică de clasa a V-a, cel care acum nu mai există, pentru că noțiunile de gramatică sunt amestecate cu cele de la literatură. Ei bine, această carte e altfel structurată și are și o sumedenie de exerciții pe care noi le-am efectuat și care ne-au luminat. Poate vor fi care vor comenta:

Dar tu nu știi cazurile pronumelui, numeralului etc?

Ei bine, pot recunoaște că nu sunt un as în materie, că am mai uitat și că îmi dau toată silința să-mi reamintesc pentru a putea lucra cu el. Și nu mi-e rușine să o fac. Nu sunt, din păcate, un expert în gramatică iar postările mele mai au greșeli de exprimare ori ortografie. Dar cred că atâta vreme cât nu te oprești din învățat, e ok.                                           

Gramatica_V_1960

Cartea asta e așa de faină că te dumirește ce și cum este și te ajută să stăpânești noțiunile cu pricina.

Luca a aflat, pentru prima dată că: trecerea unei părți de vorbire prin toate cazurile, la singular și plural, se numește declinare.

Și am făcut mai multe exerciții de acest fel, pe care tot în cartea despre care vorbesc le-am găsit. Mă tot întreb de ce s-a eliminat cartea de gramatică și s-a amestecat cu literatura, pentru că ar fi fost mai ușor de urmărit și căutat pentru elevi și părinți deopotrivă. Dar așa de multe modificări s-au făcut că nu mai înțelege nimeni – nimic.

Doamna de limba română a procedat într-un fel pe care copilul l-a înțeles total: i-a dat o șansă să îndrepte această scăpare. Poate e nevoie, din când în când, și de câte-o durdură ca să ne mai trezim la realitate. Și nu e valabil doar pentru școlărei!

Lasă un răspuns

4 gânduri despre “Școlărel de clasa a V-a – Gramatica de clasa a V-a. Cea plină de capcane”