Cam așa este și … e adevărat! 🙂
Dar mai contează? Pentru mine doar sentimentul care mi-l aduce spune totul. Am terminat curățenia, am ornat bradul alături de Luca și tatăl lui (unde ești tu, Răzu, să completezi trupa la distracție?) ferestrele camerelor clipocesc de luminițe, iar eu goblenesc.
Zilele trecute am primit un colet de la Cristina Andone, mama Poveștilor din Pădurea Muzicală. Îi era adresat lui Luca, dar eu am considerat că este și al meu. A fost atât de bucuros atunci când a văzut ce conținea.
Pe lângă cărțuliile în limba engleză, mulțumim!, surpriza a fost că am găsit cartea „Enescu și hora razelor de soare”, carte ce va apărea pe piață în luna ianuarie, la Editura Curtea Veche.
Cum spuneam, Luca a fost foarte încântat, a răsfoit-o și l-am lăsat să-i tihnească. Apoi a dorit să-i facă o prezentare succintă, la prima vedere și am considerat un exercițiu minunat.
După ce Luca a plecat, eu am citit cartea pentru că era caldă, se simțea cum dintre copertele ei Cristina ne șoptește o melodie de poveste. Era ceva ce nu se dădea jos din palme și la așa nevoie de culcușeală nu poți răspunde decât într-un singur mod: lectură.
Nu știu cum m-am trezit cu acul în mână, cu jurubițele de bumbac colorat și mai multe modele de păsări. Cum s-a ales scatiul? Nu am habar dar știu că până nu a fost gata, nu am avut liniște. Povestea s-a împletit atât de armonios cu firele mele…
Scatiul și-a luat zborul! Acum pot termina treburile pe care le-am lăsat în așteptare. Sufletul meu e plin de muzică și de povestea scrisă de iscusita Cristina. Desenele ce ilustrează cartea sunt semnate de Adriana și Sebastian Oprița, dar și de Thea Olteanu.
Dacă vreți să aflați cum se pot învăța puii talentați secretele muzicii, cum se țes covoare muzicale din semne vechi dar și cum puteți trimite armonii pe aripile dorului departe, departe în lume, tot ce trebuie să faceți este să citiți „Enescu și hora razelor de soare” de Cristina Andone.
2 gânduri despre “Da, am recidivat! Când lumea învârte la cozonaci eu goblenesc un scatiu”
Ehhei,norocoșilor!Si eu abia aștept sa apară cartea deși nu am decât trei din colecție.Ma bucur ca ti-a priit si tie lectura si a luat naștere un tablou asa frumos!Ai mâini de aur!Iti doresc sa ai parte in viitor de cat mai multe astfel de trăiri frumoase.
E bine spus, norocoșilor! A fost o mare surpriză pe care ne-a făcut-o Cristina. Cât despre goblenit, timp de-am avea! Te îmbrățișam cu drag, în ritmuri alese. 🙂