„Plec. Roman cu publicitari, măgar și umbre” de Cristina Andone

Publicat de Machete pe 4 iulie 2018 în Idei pentru mamici, Literatură pentru mămici și nu numai Niciun comentariu

După ce am citit „Cum e să fii fată”, în care Cristina semnează alături de opt autoare povești despre identitate feminină, maternitate și altele specifice doamnelor, a venit rândul ultimului roman semnat doar de ea, cel apărut la Editura Univers, în această primăvară.

Îmi place cum scrie Cristina Andone pe care am cunoscut-o mai întâi ca scriitoare de literatură pentru copii, acolo unde spiridușii din Pădurea Muzicală au înlesnit multe momente unice alături de fiul meu cel mic.

L-am luat pe tăpșanul lecturilor noastre, acolo unde lavanda era în floare și unde, cartea primită de la autoare avea să-și consolideze mirosul cu care a sosit în brațele mele, în colet existând un buchet de lavandă.

Sunt pe tăpșan. Cartea e cu mine. Mă opresc pentru a o/mă lăsa să aud toate foșnetele din jur. Și să am răgazul de a mirosi lavanda și fânul proaspăt cosit. Amintiri îmi revin de-a valma, de atunci de când am lucrat și eu într-o multinatională. A fost și bine, dar și greu. Oricum, senzația care mă încearcă e stranie și plăcută. Dacă m-ai întreba ce mai fac, acum ți-as răspunde: o vraja ca să arăt vie, și nu aș închide o trusă ci aș privi un fluture care tocmai gustă din nectarul florilor de lavanda. Mulțumesc!

Am luat-o cu mine și la Brașov și nu a fost întâmplător acest fapt. Cine cunoaște detalii știe la ce mă refer.

Mi-am adus aminte de perioada în care am lucrat și eu într-o multinațională, nu de publicitate ci cu parfumuri și cosmetice, pentru că am avut privilegiul de a fi acolo chiar din momentul în care au venit în România. E o lume diferită din multe puncte de vedere.

Cititorul are ocazia să respire, cu ajutorul poveștii, viața dintr-o multinațională și ce anume înseamnă ea. Dacă mai are și o experiență proprie e și mai interesant.
În poveste se va întâlni cu patru personaje, fiecare cu lumea lui proprie, dar și cu lumea lor comună determinată de slujba pe care o fac. Numele lor?
Vera Trotsky, Marta Coman, Felix Dimuleanu și Mishu – băiatul de la IT. Mai apare un măgar și multe situații nostime.
Aflăm despre dramele, obsesiile și dorințele fiecăruia dintre ei și despre cum decurge călătoria lor pentru a aduce măgărița acasă de peste graniță. Călătoria este presărată cu numeroase expresii franțuzești și englezești, cu ironie și umor, dar și cu tot soiul de rețete care te fac foarte curios în a le degusta.
Scriitura aceasta degajă un parfum delicat, plăcut și rafinat în care ai ocazia să auzi despre compozitori celebri și chiar să citești o poezie în franceză care nu este tradusă, dar care se face înțeleasă. Dacă veți avea curiozitatea să ascultați melodia, veți vedea că e foarte cunoscută și s-ar putea să o știți.

Gris, gris, l´amour est gris
Pleure mon cœur lorsque tu t´en vas
Gris, gris, le ciel est gris
Tombe la pluie quand tu n´es plus là

Le vent, le vent gémit
Pleure le vent lorsque tu t´en vas

Le vent, le vent maudit
Pleure mon cœur quand tu n´es plus là

Chiar dacă nu am ajuns la lansare, am putut-o urmări în direct, și vă invit să o faceți și voi pentru a vedea ce frumos vorbește Cristina despre povestea ei. De acum și a mea!

„Cum se scriu poveștile de adio”. Lansare de carte și prelegere despre arta poveștii la ICR

Bach și pantomima

Publicat de Machete pe 25 noiembrie 2017 în Abilități practice pentru copii și mămici, Activitati educative pentru copii, Machete didactice, Școlărel de clasa a VI-a Niciun comentariu

Acum două săptămâni, doamna de muzică a dat copiilor o temă care suna așa: faceți un proiect în care să se regăsească muzica lui Bach și să-l prezentați fără a scoate nici un sunet.
Știu că tema asta era pentru că am întrebat din mai multe surse pentru că nu-mi era clar. Nici acum nu-mi este, chiar dacă proiectele au fost prezentate de unii copii, pentru că nu toți au dat curs invitației.
M-a mirat tema pentru că este complexă și primul gând care mi-a venit a fost:

Oare câți copii din clasă au fost prezenți la întâlnirea cu Bach? Câți părinți au adus în fața copiilor proprii acest gen de muzică?

Elevii s-au grupat în mai multe echipe și au lucrat fiecare după cum s-a priceput.
Mă veți întreba ce a ieșit. Ei bine, nu a fost decât un singur proiect în care era vorba despre Bach, acela al băiatului meu și colegului lui. Restul au prezentat momente de pantomimă în care s-au putut vedea secvențe în care oameni beți se luau la bătaie, ori un altul care până la final și-a otrăvit companionii sau o secvență de machiaj despre care nu știu mai multe detalii.
În afara faptului că nu am reușit să înțeleg ce anume a dus la acest rezultat nu înțeleg, deasemenea, ce îi determină pe copiii aceștia să exemplifice astfel de secvențe.
Mai trebuia unul care să vomite, altul care să-și bată nevasta și copiii, pentru că din cei care fumează au existat.
Nu mai spun cum aș fi procedat eu pentru că nu are rost dar trebuie să mărturisesc că e extrem de trist că așa un compozitor, despre care nici măcar nu a mai fost vorba, cel socotit ca fiind simbolul perfecțiunii, a avut așa companie.
Trebuie să mai pomenesc că s-a râs de proiectul celor doi copii care au respectat tema? Nu, nici asta nu mai este nevoie pentru că e un fapt ce se tot repetă.
Dar, timpul pe care băieții l-au petrecut lucrând la proiectul cu tema știută de ei a fost mai mult decât benefic.
În primul rând l-am familiarizat și pe Sebi cu acordurile lui Bach și am apelat la CD-ul din cartea Cristinei Andone, „Povestiri din Pădurea muzicală”. Noi nu eram străini de el, Luca ascultând și lucrând pe ele.

Bach și orga fermecată sau răsfățul din această minivacanță

Spiriduși, povești și muzică bună

Au ascultat pe toată perioada lucrului muzică de Bach, pe care vă invităm să o ascultați și voi.

Au citit informații despre viața compozitorului și au aflat multe lucruri interesante. Pentru că tema cerea ca să nu fie rostite vorbe, am confecționat niște cartoline cu cele mai importante dintre aceste informații. Pe acest fond muzical, băieții trebuiau să arate auditoriului foile, numărând în gând până la 20, timp necesar pentru cei care priveau ca să citească ce scrie pe ele.

Fișele le găsiți mai jos și tot acolo mai este una și-n alb, poate doriți să le completați cu alte informații.

După ce au repetat de câteva ori pentru a vedea dacă se încadrează în timp, au făcut o planșă în care au dorit să arate diferența dintre stilul simplu și stilul baroc.

Materialele necesare confecționării acestei planșe au fost:

coală de carton
autocolant negru
lipici
bandă dublu adezivă
foarfece

Poate părea simplu dar e nevoie de multă răbdare pentru că-i mult de migălit.

După ceva vreme, să tot fie două ceasuri, planșa arăta așa:

Doamna profesoară de muzică a fost foarte încântată de proiectul copiilor și i-a rugat să lase planșa la școală. Și eu am fost la fel de încântată de acest demers chiar dacă finalitatea lui la școală, în rândul colegilor, a fost un semieșec să nu spun eșec.
Important este că cei doi copii nu au mai fost așa de afectați de reacția colegilor și e un pas înainte.
Cât despre alte provocări, de abia le așteaptă.

Școlărel de clasa a V-a * Ce are în comun Enescu, „Cum e să fii fată” și o ie? Cum ce? Cristina Andone!

Publicat de Machete pe 8 septembrie 2017 în Activitati educative pentru copii, Idei pentru mamici, Literatură pentru copii, Literatură pentru mămici și nu numai, Școlărel de clasa a V-a Niciun comentariu

Am avut plăcuta surpriză să primesc un colet de la Cristina Andone. Dar adevărata mirare a venit atunci când l-am desfăcut.
Trebuie să mărturisesc că îmi doream să fie cartea cu Enescu și hora razelor de soare, varianta finală, pentru că în iarnă, Cristina a dorit să ne fericească în preajma sărbătorilor, trimițându-ne un exemplar înainte de a vedea lumina tiparului într-un tiraj corespunzător.

Am povestit despre bucuria aceasta în articolul:

Da, am recidivat! Când lumea învârte la cozonaci eu goblenesc un scatiu

Acum, cartea cu Enescu a venit în hăinuțe prețioase, însoțită și de CD-ul aferent. Cine cunoaște Poveștile din Pădurea muzicală, știe că fiecare carte este însoțită de un CD. Volumul aceasta a trebuit să treacă prin multe peripeții până să ajungă la micii cititori. Dar poate așa, ea va fi și mai apreciată pentru frumosul pe care-l răspândește, dar mai ales pentru îndemnul pe care-l face celor pe care-i întâlnește, de a asculta muzică de calitate, muzică adevărată.
Pe lângă cartea mult așteptată, în colet am mai găsit o ie. O ie frumoasă, care atunci când a văzut-o, Luca m-a întrebat dacă nu o poate purta el. Am învârtit-o pe toate părțile, am probat-o și pipăit-o. Am privit cu atenție modelul de pe ea și i-am urat bun venit în căsuța noastră, invitând-o să șadă în colțul nostru muzical.

Și asta nu a fost tot! Cu tușul încă neuscat pe pagini, cartea Cum e să fii fată a poposit în brațele mele.

Am citit câteva din cele nouă autoare, pe cele care-mi sunau cunoscut, rămânând a mă împrieteni cu celelalte în zilele ce urmează. Abia aștept!

Așadar, chiar dacă nu mă numesc Maria, am primit un cadou… pfuai… cum să-i spun?
Tămăduitor? Daaa, așa cred că i se potrivește mânușă acest termen, acum.
Îți mulțumesc, vraci al sufletului meu!

Interviu: Cristina Andone și poveștile muzicale

Publicat de Machete pe 17 martie 2017 în Activități muzicale pentru copii, Delicii din vecini, Idei pentru mamici, Școlărel de clasa a V-a Niciun comentariu

Povești de la Cristina. <3

Idei pentru mămici – Da, am recidivat! Când lumea învârte la cozonaci eu goblenesc un scatiu

Publicat de Machete pe 23 decembrie 2016 în Activitati educative pentru copii, Activități muzicale pentru copii, Idei pentru mamici, Literatură pentru copii, Literatură pentru mămici și nu numai, Uncategorized 2 comentarii

Cam așa este și … e adevărat! 🙂
Dar mai contează? Pentru mine doar sentimentul care mi-l aduce spune totul. Am terminat curățenia, am ornat bradul alături de Luca și tatăl lui (unde ești tu, Răzu, să completezi trupa la distracție?) ferestrele camerelor clipocesc de luminițe, iar eu goblenesc.
Zilele trecute am primit un colet de la Cristina Andone, mama Poveștilor din Pădurea Muzicală. Îi era adresat lui Luca dar eu am considerat că este și al meu. A fost atât de bucuros atunci când a văzut ce conținea.

Pe lângă cărțuliile în limba engleză, mulțumim, surpriza a fost că am găsit cartea „Enescu și hora razelor de soare”, carte ce va apărea pe piață în luna ianuarie, la Editura Curtea Veche.

Cum spuneam, Luca a fost foarte încântat, a răsfoit-o și l-am lăsat să-i tihnească. Apoi a dorit să-i facă o prezentare succintă, la prima vedere și am considerat un exercițiu minunat.

După ce Luca a plecat, eu am citit cartea pentru că era caldă, se simțea cum dintre copertele ei, Cristina ne șoptește o melodie de poveste. Era ceva ce nu se dădea jos din palme, și la așa nevoie de culcușeală nu poți răspunde decât într-un singur mod: lectură.

Nu știu cum m-am trezit cu acul în mână, cu jurubițele de bumbac colorat și mai multe modele de păsări. Cum s-a ales scatiul? Nu am habar dar știu că până nu a fost gata, nu am avut liniște. Povestea s-a împletit atât de armonios cu firele mele…

Scatiul și-a luat zborul! Acum pot termina treburile pe care le-am lăsat în așteptare. Sufletul meu e plin de muzică și de povestea scrisă de iscusita Cristina. Desenele ce ilustrează cartea sunt semnate de Adriana și Sebastian Oprița dar și de Thea Olteanu.

Dacă vreți să aflați cum se pot învăța puii talentați secretele muzicii, cum se țes covoare muzicale din semne vechi dar și cum puteți trimite armonii pe aripile dorului departe, departe în lume, tot ce trebuie să faceți este să citiți „Enescu și hora razelor de soare” de Cristina Andone.

Activități educative copii – Anotimpurile descrise de Vivaldi

Publicat de Machete pe 19 martie 2016 în Abilități practice pentru copii și mămici, Activitati educative pentru copii, Idei pentru mamici, Literatură pentru copii, Machete dezvoltarea vorbirii, Machete didactice 2 comentarii

Oare cum să încep? Poate ar trebui spus din capul locului că ceea ce veți vedea descris mai jos s-a petrecut pe parcursul mai multor zile, aproape 2 săptămâni. Că tot ce am realizat a fost făcut cu infinită pasiune și cu drag pentru sufletul nostru. Pentru noi, aceste îndeletniciri vin să ne încarce bateriile descărcate de activitățile cotidiene și au rolul de a ne mai înveli cu armonii și bunătate. Așa putem rezista mai bine provocărilor de care nu ducem lipsă, nici eu ca părinte și nici Luca, din postura de școlărel.
Pentru cei care ne acordă cu atâta dărnicie timp din timpul lor, le amintim că eu, părintele, am dorit să-i las copilului bucuria de a descoperi textele Cristinei Andone, că această colecție, Povestiri din Pădurea Muzicală apărută în anul 2011 nu a fost citită de mine, ca multe alte cărți. Și acum îmi pare foarte bine că am luat această decizie, pentru că așa el a putut descoperi și citind dar și descifrând partiturile compozitorilor cu care ne întâlnim aici.
Despre joaca noastră pe muzica lui Bach puteți citit aici, iar despre a lui Ceaikovschi, aici.
Astăzi vă vom arăta ce clipe minunate am petrecut în compania lui Vivaldi.

Așadar, fondul muzical al acestor zile a fost asigurat de muzica lui.

Înainte să devină spiriduș nemuritor în Pădurea Muzicală, Vivaldi a trăit în Italia. Știi Veneția, orașul unde sunt ape în loc de străzi, iar oamenii se plimbă cu barca de la o casă la alta? Acolo s-a născut Vivaldi. Trebuie să fi fost destul de ciudat să fii copil și să nu te poți juca pe stradă, pentru că în locul drumului se află un canal cu apă adâncă și nu prea curată!

Pentru că nu am găsit material în limba română, căutările mele au continuat pe alte site-uri, scrise în alte limbi, așa putându-mi confecționa materialele necesare acestui joc. Am găsit materiale minunate pe care le-am adaptat, la următoarele adrese:

practicalpages.wordpress.com
artsalive.ca
www.makingmusicfun.net
classicforkids.com

Am confecționat și eu câteva, care mi-au servit ca suport pentru ceea ce am dorit să scoatem în evidență.
Însă totul a început cu citirea cărții, iar aici, după ce Luca a terminat-o, am mai recitit anumite părți în tandem. Puteți vedea cum a ieșit accesând link-ul de mai jos.

Lectură Vivaldi și cele patru anotimpuri – video

Pe baza textului, Luca a avut de făcut câte o caracterizare pentru Vivaldi, dar și pentru Veverița Vivi, iar fișele folosite le găsiți mai jos.

Caracterizare Vivaldi și Veverițe Vivi – fișe de lucru

Despre cum s-a făcut caracterizarea lui Vivi, puteți asculta mai jos.

Caracterizare veverița Vivi – video

Un moment îndrăgit de Luca este acela în care caută cuvintele amestecate, tema fiind Vivaldi, evident. Au trebuit fi găsite următoarele cuvinte: Antonio Vivaldi, Baroqueera, Composer, Italy, Joyful, The four seasons, The red priest și Violin.

Voi mai atașa câteva materiale pe care le-am descărcat de la adresele amintite mai sus, pentru a vă face mai ușoară căutarea dar și pentru a avea de unde alege. 🙂

vivaldi-coloring-pdf Vivaldi Worksheet
The Four Seasons by Vivaldi Vivaldi Worksheet
The Four Seasons by Vivaldi

Sunt materiale minunate care dau posibilitatea celor care le parcurg să înțeleagă, cu adevărat, ceea ce a exprimat compozitorul. Asocierile cu natura sunt atât de clare și dacă veți ieși din casă pentru a căuta armoniile auzite în aceste compoziții, lesne le veți regăsi. Noi am experimentat într-o dimineață, în drumul către școală, atunci când primăvara își arăta partea ei cea mai frumoasă: triluri, foșnete, adieri.

Am căutat destul de mult partituri care să poată fi studiate de Luca, la nivelul la care a ajuns acum. Pentru că acestea nu sunt pentru pian a trebuit să aloc mai mult timp până am găsit ceea ce căutam. Dar a meritat efortul. 🙂 Doamna profesoară de pian a intrat în jocul nostru și i-a arătat copilului, a nu știu câta oară, ce înseamnă un studiu temeinic, unde trebuie să respecți tot ceea ce-ți arată partitura.

Studiu cu d-na profesoară Dochia – Primăvara Vivaldi – video

O altă parte a activității noastre a fost aceea de a face câte un Cvintet pentru fiecare anotimp în parte. Am printat patru frunze, iar Luca le-a folosit ca fișe de scriere.

A fost așa de frumos! Am recapitulat ce anume înseamnă cvintet, asta pentru a ne împrospăta memoria. Dar pentru copil aceste noțiuni erau proaspete, pentru că a știut ce să facă. Iată ce a ieșit.

Primăvara
Verde, înfloritoare
Înmugurind,înfrunzind, înflorind
Primăvara, anotimpul renașterii naturii
Plăcută.

Vara
Frumoasă, călduroasă
Încălzind, admirând, scăldând
Vara, anotimp al vacanțelor
Călduroasă.

Toamna
Arămie, veștejită
Căzând, uscând, mâncând
Toamna oferă fructe minunate
Rodnică.

Iarna
Friguroasă, sclipitoare
Înghețând, alunecând, sărbătorind
Iarna e preferata mea
Strălucitoare.

Ideea aceasta ne-a venit după ce am făcut craft-ul cu anotimpuri. Aici, o rămurică de copac a fost trecută prin toate sezoanele. L-am lăsat pe Luca să o conceapă cum a dorit, eu punându-i materialele la dispoziție. Mi-a plăcut că la vară a ales cireșele, preferatele lui. 🙂

Materialele folosite au fost:

o rămurică de copac
carton colorat galben, verde, albastru, cărămiziu, negru
floricele rozalii de mătase
ștrasuri roșii
cleme tip pioneza frunză (dar le-am tăiat pentru a se putea lipi)
pistol cu silicon

Am parcurs apoi o etapă minunată aceea în care am asociat diferite picturi românești cu anotimpurile în care le putem încadra. Fondul muzical a fost a lui Vivaldi iar cartolinele sunt de la Colecționarii de artă.

Acest joc conține două seturi de carduri:

Setul I – 50 de carduri cu întrebări (și răspunsuri) din domeniul picturii

Setul II – 25 de carduri tablou

Întrebările sunt grele, chiar foarte grele iar pentru a putea răspunde la ele este nevoie de o pregătire temeinică. Iată câteva exemple pentru a vă face o părere:

Cum se numește lucrarea aparținând lui Nicolae Grigorescu, achiziționată în anul 1868 de către Împăratul Napoleon al III-lea?

Răspuns: „O glastră cu flori” – lucrare prezentată în cadrul expoziției pictorilor de la Barbizon.

Sub influiența cărui curent din pictură își schimbă Vincent van Gogh paleta de culori și repertoriul tematic?

Răspuns: Impresionismul

ori

Numește cel puțin două lucrări aparținând pictorului român Arthur Verona.

Răspuns: „La seceriș”, „Țăran prânzind”, „Spălătorese”, „Plăieș”

Luca a încadrat picturile, cum spuneam, după anotimp, citind cum se numește fiecare operă și cine a pictat-o.

Anotimpurile în picturile românești – video

Am încununat aceste activități cu un goblen. El vine să completeze colecția deja existentă. E monogramul lui Vivaldi, pus într-o cunună. S-a așezat cuminte, alături de celelalte, deasupra pianului.

Așa am petrecut cu Vivaldi. Strașnic a mai fost!

Activități educative copii – Bach și orga fermecată sau răsfățul din această minivacanță

Publicat de Machete pe 11 februarie 2016 în Abilități practice pentru copii și mămici, Activitati educative pentru copii, Idei pentru mamici, Literatură pentru copii, Machete dezvoltarea vorbirii 2 comentarii

Bach este spiridușul cel înțelept și așezat, a cărui muzică liniștește cerurile. Muncitor și gospodar, îi place tare mult să aibă grijă de grădina sa de zarzavat, de livadă și mai ales de moara la care vin toți spiridușii să ia făină și mălai.

sursa foto: cristinaandoneblogspot.ro

Da, cred că ați recunoscut un fragment din povestirile Cristinei Andone, mămica Poveștilor din Pădurea Muzicală despre care am mai scris aici, atunci când am lucrat ajutați de Ceaikovski. Aduceam aminte de faptul că nu am dorit ca aceste cărticele să le citesc eu, copilul făcând cunoștință cu ele lecturându-le singur. Nu știu ce anume a determinat acest lucru, dar timpul mi-a dovedit că găselnița mea a avut un scop, acela de a descoperi, cu ochii proprii, totul. E ceva aparte la aceste tipuri de cărți, acolo unde sunetul se îmbină, aproape perfect, cu slova.

Cele opt cărţi din colecţia „Poveşti din pădurea muzicală” au fost scrise pentru a crea, peste douăzeci de ani, un public pasionat de muzică clasică. Un public care să fi respirat din fragedă copilărie în preajma marilor compozitori, un public pentru care Chopin să nu sune a shopping cu ultima consoană neglijent aspirată, iar Bach să nu fie o rudă mai puţin norocoasă a lui Hornbach.

Din punctul de vedere al marketing-ului convenţional, colecţia a fost poziţionată într-adevăr riscant: un produs premium, la un preţ scăzut, într-un tiraj de masă. Toate argumentele duceau către o variantă corectă, prin publicarea acestor cărţi într-o ediţie de lux, limitată. Desigur, am luat în considerare lipsa unui auditoriu semnificativ în zona muzicii clasice, precum şi mecanismul snob al achiziţiei de produse culturale: cumpărăm pentru că „dă bine” şi/sau „pentru că e scump”. Ca un contraargument am avut viziunea că fără un gest de curaj nu vom ieşi niciodată din cercul vicios „nu avem un public educat – nu avem pentru cine crea/interpreta.”

Am pus, aşadar, pe cântar un vis. Visul ca muzica clasică să coboare de pe postamentul poleit al culturii înalte direct pe raftul cu jucării. Visul ca nişte fraţi să se joace de-a Beethoven nu numai de-a Bakugan. Visul ca în curând un copil să îşi întrebe tatăl: „Hornbach de la Bach?”. Sau, împingând reveria spre utopie, posibilitatea ca acelaşi puşti, devenit adult, să renunţe la un Maybach pentru integrala Bach, plus câţiva ani de libertate.

M-a încurajat faptul că în copilărie nu avem prejudecăţi şi temeri, nu ne e frică de „muzica grea” dacă încă nu ne-a fost prezentată astfel. Suntem într-o zonă de generozitate a inimii şi de curiozitate. Or, ce auditoriu mai propice s-ar putea găsi pentru Vivaldi, Bach, Mozart, Beethoven, Chopin, Tchaikovski sau Strauss? Da, am pus în balanţă un vis. Şi acesta a sfârşit prin a cântări covărşitor. Încă o dată, copiii au avut dreptate… ( fragment din interviul acordat ziarului Bursa, 11 ian 2016)

Am trăit aceste senzații din clipa în care am intrat pentru prima dată în posesia unor astfel de cărți. Am scris despre ele aici.

sdc10676

Și acum, în săptămâna asta de vacanță, Bach a fost acela care a „cerut” atenție. Am avut timpul necesar pentru a sta de vorbă cu el, pe îndelete, și pentru a înțelege cum sclipirile de geniu parcurg veacurile pentru a bucura pe toți cei care sunt dispuși să vină la întâlnire.

sursa foto: floridemandarin.wordpress.com

S-a scris mult pe tema asta, mămicile punându-și creativitatea la lucru. Veți găsi tot soiul de abordări, una mai frumoasă ca alta și sunt convinsă că încă nu s-au epuizat toate modalitățile de exprimare. Veți vedea că și noi am avut astăzi o abordare foarte frumoasă (că deh, e a noastră!)

Nu pot să nu vă îndrum spre activitățile Cameliei, iar pe blogul ei (din păcate închis acum ) vă așteaptă un adevărat regal la această temă. Și nu numai.

sursa foto: micatelierdecreație.ro

Și am trecut la treabă. Luca a citit toată povestea, dar de data asta am făcut-o în tandem, ceea ce s-a dovedit a fi extrem de inspirat. Nouă ne-a plăcut maxim!

Bach și orga fermecată 1 – video

Bach și orga fermecată continuare lectură- video

Bach și orga fermecată de Cristina Andone lectură final – video

Apoi, Luca a experimentat cântatul la fluierele cu apă, asta pentru că în carte se povestește despre cântatul la sticlele cu apă. O activitate interesantă și de la care se pot obține rezultate frumoase, mă refer la melodii. 🙂

Se cântă la fluier cu apă – video

Se cântă la fluier cu apă 2 – video

Se cântă la fluier cu apă 1 – video

Am aflat din carte de prezența a 7 puișori galbeni, bobocei de rață, ce apăruseră pe lume datorită lui Sebastian.

– Ei! Nu mă așteptam ca ouăle din coșuleț să clocească atât de repede! se bucură Bach.

-Ce oră? Ce coșu-șuleț? se bâlbâi ariciul privind puișorii galbeni care dădeau curioși din codițe.

– Am lăsat niște ouă într-un coș cu paie, sperând să conving o rață să le clocească. Dar se pare că am găsit un arici cu burtica moale și călduroasă, zise Bach culegând niște paie de pe spatele lui Sebastian.

Și am dorit să facem și noi o rățușcă. Poate ar fi trebuit să le confecționăm pe toate cele 7 dar timpul nu a intrat în sac. Important este că știm cum să o face pe prima, restul e ușor. :). Aveți nevoie de un șablon, câteva fire de ață galbenă (dacă e de mai multe nuanțe iese mai frumos) și doi ochișori. Iată cum a ieșit rățușca noastră.

Am continuat cu câteva fișe pe care le-am găsit pe site-ul makingmusicfun.net. Tot de aici am luat și partiturile pe care Luca le-a studiat dar și un job applications denumit „Meet composer”.

Jesu, Joy of Man’s desiring Johann Sebastian Bach – video

Sheep May Safely Graze Johann Sebastian Bach – video

La acest capitol, al partiturilor lui Bach, am ținut să aduc în atenția lui Luca performanțele lui Glenn Gould. A avut ocazia să urmărească modul în care acesta repeta anumite părți din partituri dar și pasiunea mistuitoare cu care o făcea. Merită să zăboviți câteva minute pentru a vă convinge singuri.

Glenn Gould plays Bach

Nici la Bach nu a lipsit ghergheful aferent, optând de această dată pentru cusutul cu cruciulițe, motivele alese fiind floarea de măr, notele muzicale dar și monograma compozitorului despre care am vorbit.

Așa am petrecut cu Bach. Cu arici și plăcinte muzicale, rățuște și acorduri rafinate.

Bach și orga fermecată2

Bach a compus mai ales bucăți muzicale pentru biserică. Muzica lui trebuia să înalțe către ceruri rugăciunile, să liniștească supărările zilnice și să dea speranță.

„Bach” în germană înseamnă pârâu; dar muzica sa este atât de vastă încât ar trebui să se numească Ocean, crede Beethoven.