Îmi aduc aminte, ca ieri, de clasa a V-a, când am studiat această povestire. Nu mai știu cum am reacționat atunci, dar am simțit acum, din plin, morala, învățătura ce se desprinde din acest text. Iar aceasta nu privește și nu se referă la universul prepelițelor ci al oamenilor.
Da, sunt convinsă că ați ghicit că este vorba despre Puiul de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, care face parte din volumul „În lumea dreptății”.
E atât de tristă povestea asta că-ți vine să plângi într-una. Și nu mă refer la un plâns zgomotos ci unul înfundat, pe care doar o mamă se pricepe cel mai bine în a-l trăi, zâmbind dacă situația o cere. Oare câte dintre mamele planetei ăstei a nu au plâns pe înfundate, numai de ele știute?
Dacă nu ar fi venit ca o cerință din partea școlii, nu cred că aș fi adus în atenția copilului acest text. Însă fiind puși în fața faptului, a trebuit să dăm curs „executării” temei.
Sinceră să fiu, mă așteptam ca reacția copilului la citirea povestirii să fie însoțită de lacrimi de dimensiuni substanțiale, dar, nu a fost așa. Motivele nu știu a le descrie în amănunt. Pot spune doar că, m-am bucurat pentru această reacție. Povestirea impresionează prin nefericita întâmplare în care un pui de prepeliță, neascultător, este lăsat să moară, înghețat, asta pentru că rana de la o aripă l-a împiedicat să zboare alături de frații lui.
Textul se adresează în primul rând copiilor, pentru că puișorul este și el „un copil” dar al unei prepelițe. Îndemnul de început este însă adresat unui pui de om: „Sandi, să asculți pe mămica!” ceea ce te face să fii mai atent la povestire. Autorul umanizează viețuitoarele înaripate iar modul în care descrie prepelița mamă are darul de a-l convinge și mai bine pe cititor de această dragoste.
Ideile principale ale acestei povestiri sunt:
O prepeliță se întoarce din țările calde și își face un cuib unde are șapte pui.
Puiul cel mare, neascultător fiind, a fost prins de un flăcău și eliberat.
Mama își învață puii să zboare.
Un vânător pune în pericol viața puilor dar prepelița îl îndepărtează.
Puiul cel mare nu ascultă și este rănit la o aripă.
Prepelița realizează că puiul este pierdut, dat nu vrea să-i arate acest lucru.
Vremea se răcește, iar puiul suferă din această cauză.
Prepelița decide să salveze puii sănătoși.
Puiul rănit moare.
Fragment lectură Puiul – video
Luca a făcut fișa de lectură pentru școală. Pe lângă asta, pentru că în căutările mele am găsit niște imagini ale acestei povestiri, copilul a reconstituit scenele. Așa a putut să facă și un album în imagini.
O lectură plină de învățăminte pe care merită să o citiți. În ciuda tristeții și a finalului dramatic, cei mici trebuie să afle și deznodământul unor astfel de întâmplări ce fac parte tot din viață. Știu, toți dorim numai finaluri fericite, dar din păcate, nu avem întotdeauna parte doar de ele. Însă putem lua aminte!
