Am rămas și în dimineața aceasta în fascinanta lume a insectelor, iar natura însăși părea să ne susțină alegerea. Vremea caldă, florile înflorite și zumzetul discret al grădinii au făcut ca tema să prindă viață firesc, chiar sub ochii copiilor. E una dintre acele teme generoase și atât de iubite de cei mici, din care poți construi activități integrate minunate, fără ca entuziasmul lor să se stingă vreodată.
Am început liniștit, cu un moment de lectură. Am adus în fața copiilor cărțile din colecția Întâmplări drăguțe cu animăluțe de la Panda, iar personajele au intrat imediat în universul nostru de dimineață: Violeta Discretă, Crina Regina, Sânziana Năzdrăvana și, mai ales, Victoraș Greieraș. Povestea lui Victoraș a fost poate cea mai emoționantă dintre toate — un greieraș care cântă toată vara și care întâlnește o albinuță rătăcită de stupul ei. Împreună trec prin mici peripeții până ajung, desigur, la un final fericit, așa cum copiii își doresc întotdeauna.
De data aceasta, lectura nu mi-a aparținut doar mie. Tudor a citit cu mult curaj și atenție o mare parte din poveste, iar Carla, Iris și Samia au completat cu entuziasm. A fost unul dintre acele momente care îți umplu inima — când vezi copiii citind cu bucurie, împărțind povestea între ei și crescând, aproape fără să-și dea seama, în încredere și sensibilitate.
Am continuat apoi cu o activitate de limbaj care i-a captivat complet. Copiii au extras cartonașe pe care erau scrise denumiri de insecte, iar de aici a început joaca serioasă cu cuvintele: le-am despărțit în silabe, le-am spus la singular și plural și, bineînțeles, le-am „alintat”. A fost o secvență extrem de vie și amuzantă, pentru că cei mici sunt mereu atenți la cei mari, încercând să îi ajungă din urmă, să spună și ei corect, să descopere, să participe. Era atât de multă concentrare și bucurie în același timp.
Un alt moment minunat a fost cel în care cei patru copii care știu deja să scrie au venit la tabla noastră improvizată și au ilustrat ciclul de viață al unei insecte. Carla a ales albina, Elisa buburuza, Tudor libelula, iar Iris un fluturaș delicat. Cu grijă și seriozitate, au desenat și au explicat cele patru etape ale metamorfozei: ou, larvă, pupă și adult. Îmi place enorm să îi privesc atunci când lucrează așa — atât de absorbiți, atât de mândri de ceea ce reușesc să facă.
Mai târziu au urmat fișele noastre „Detectivii literelor”. Carla a ales litera M, Iris litera C, iar Elisa și Samia litera P. Au căutat, au încercuit, au descoperit, iar activitatea s-a transformat repede într-o adevărată aventură printre litere.
Și partea matematică a venit firesc în continuarea dimineții. Ana a lucrat foarte frumos, rezolvând socoteli și recunoscând figuri geometrice cu multă atenție și răbdare. Bogdănel, la rândul lui, ne-a surprins minunat: a realizat ciclul de viață al unui fluture și chiar a scris etapele, deși încă nu este la școală, ci în grupa mare la grădiniță. Sunt acele momente mici care spun atât de multe despre cât de frumos cresc copiii atunci când sunt încurajați cu blândețe.
Între activități, bineînțeles, am avut și multă mișcare. Nu se poate altfel. Copiii sunt energie pură, iar trupurile lor au nevoie să alerge, să sară, să râdă. Jocul nostru cu baloane și pahare a adus exact explozia aceea de emoții pe care doar copiii o pot trăi atât de intens: chiote de bucurie, concentrare, agitație, mici supărări și apoi iar râsete. Trebuiau să adune pahare fără să lase balonul să atingă podeaua, iar provocarea s-a dovedit mult mai dificilă și mai amuzantă decât părea.
Momentul de craft a fost unul delicat și luminos: albinuțe „sun catcher”, care urmau să prindă lumina în ferestrele lor de acasă. Fetițele au lucrat cu multă răbdare și atenție la detalii, în timp ce băieții au decis, foarte hotărâți, că nu este pentru ei. Le-am pregătit totuși materialele și le-am trimis acasă, poate într-un moment liniștit vor reveni și ei asupra lor. Fetițele însă au făcut niște albinuțe tare frumoase, colorate și vesele, exact ca dimineața noastră.
Și uite așa s-a încheiat o dimineață care a avut din toate: povești, învățare, joacă, emoție, mișcare și multă lumină. O dimineață vie, în care insectele au devenit punți către lectură, matematică, artă și imaginație.
Iar frumusețea zilei nu s-a oprit aici.
După-amiaza m-a purtat la Iași, la Palatul Culturii, acolo unde, la Muzeul de Artă, am avut bucuria să văd expus până mâine capul de copil sculptat de Constantin Brâncuși. O întâlnire tăcută și profundă cu arta, după o dimineață atât de plină de viață. Și poate că tocmai asta a făcut ziua întreagă atât de specială: frumusețea descoperită, în forme diferite, atât în ochii copiilor, cât și în liniștea unei sculpturi.
