Am ajuns! Am aterizat la Tel-Aviv puțin înainte de miezul nopții asta pentru că avionul a avut niște întârzieri cauzate de dificultăți operaționale așa am fost anunțați. Un zbor destul de solicitant pentru că avionul a fost ocupat în întregime, oamenii cu multe bagaje de cabină, la fel cum am avut și eu pentru care am plătit 46 euro (nu mai mult de 10 kg), un copilaș până-ntr-un an care a plâns tare mult. Mulți dintre călători supraponderali abia încăpând în scaunele și așa înghesuite.
De fiecare dată mă mir de prețurile practicate în avioane acolo unde o supa instant a costat astăzi 39 lei și un plic de 3 în 1 nici mai.mult nici mai puțin decât 3 euro. Domnul care a comandat supa era dolofan peste poate mirosul care s-a răspândit fiind unul foarte apetisant. Noroc cu Pătraru pe care l-am urmărit cu Starea sănătății doar el convingându-mă să fiu atentă la ce mănânc. Așa că, de data asta am rămas cu mirosul.
Mulți dintre călători s-au descălțat, asta după ce s-a alergat prin terminale întru „fericirea” celor care au considerat că nu se cuvine să apeleze și ei la acest gest.
Douăzeci de minute am avut întârziere și după ce am ajuns la controlul pașapoartelor am avut parte de niște senzații tari. Mi-au reținut pașaportul și m-au trimis într-o zonă fără a spune de ce. Acolo era personal însă nu avea treaba cu noi (lângă mine alăturându-se o parte din membrele unui grup venit în pelerinaj) și așa am așteptat preț de mai bine de 40 de minute. La un moment dat am fost direcționate către niște birouri de acolo fiind strigate pe rând fiecare. A durat destul până mi-am venit rândul, în urma dialogului pe care l-am purtat în limba română cu o doamnă foarte drăguță și amabilă eliberându-mi-se un permis de ședere. Am trecut prin mai multe stări până am ieșit pentru că prietena mea era deja ajunsă, mă aștepta, și nu înțelegea ce se petrece. Nu aveam nimic de ascuns însă așteptarea și faptul că nu spunea nimeni nimic a fost îngrijorătoare.
Am făcut ceva km până am ajuns de la aeroport la casa unde voi locui în următoarele 10 zile, minunându-mă de autostrada și clădirile care se zăreau atât de frumos luminate.
Sunt fericita și curioasă de ce va urma.
