Chiar dacă suntem în data de 6 martie, astrele au așezat lucrurile de așa natură ca să sărbătoresc alături de Fluturași Ziua Mamei. Suport mai bun decât cartea de la cartemma, Mama, nici că se putea să am.
Mama. Nume unic, nume multiplu.
Sunt tot atâtea mame, câți copii.
Mama. Cuvântul pentru-a spune dragoste, tandrețe, legătură,
nevoie, așteptare, uneori dor sau absență.
Această carte e o minune, textul, dar mai ales ilustrațiile fiind extrem de expresive, ofertante pentru un dialog alături de copii. Textul e unul greu, greu pentru niște copilași de grupă mică însă cu pricepere, răbdare, dar mai ales pasiune se poate alege ce anume se potrivește și cum să decurgă dialogul cu ei.
Citiți primele rânduri din carte și veți vedea că am dreptate, nu că mi-aș dori eu neapărat acest lucru, însă așa este. Încercați să vorbiți cu copilul, nu contează ce vârstă are, și veți rămâne mirați de dialogul înfiripat pe care, mai apoi, îl puteți dezvolta cu alte subiecte.
Am ales câteva imagini pe care le-am considerat a fi mai sugestive pe marginea cărora copiii să aibă un bagaj minim de cunoștințe și am dialogat.
Imaginea este arătată, de aproape, fiecărui copil, rugându-l să fie atent pentru a observa ce se află reprezentat. Apoi, cu ajutorul întrebărilor simple, descoperim ce și cum este ea. Culori, forme, stări toate se aud, una după alta, unii dintre ei fiind atenți la detalii, alții la lucrurile centrale, alții la nimic fiind distrași din diferite motive. Acum, cunoscându-le numele, îi pot scoate din visare și aduce alături de noi în poveste.
Am avut cale liberă de a vorbi despre diferitele tipuri de oameni după culoarea pielii și forma ochilor, una dintre ilustrații servind drept trambulină. A apărut globul pământesc și am putut vedea culoarea continentelor, numărul lor și cum învelesc Pământul. Puține noțiuni având în vedere că dialogul este cu niște copii de 4 ani, dar ușor, ușor vom aduna cunoștințele necesare unei discuții mai în amănunt. E timp pentru toate, pașii mici fiind cei mai solizi și buni de urmat!
Și s-au auzit cuvinte precum ochi alungiți, piele galbenă, piele neagră, vulpe polară, mărgele și mărgică și altele pe care le veți descoperi dacă veți cumpăra cartea.
Un moment aparte a fost atunci când am ajuns la următoarea imagine.
Ce amuzant! Avem aceleași degete la picioare!
Eu mari, tu mici.
Mergem la fel.
Mă ții de mână.
Te îndrum.
Mă urmezi.
Îți sunt model.
Cum?
Cine?
Eu?
Modelul tău?
Da.
Așa fac mamele.
Le arată copiilor drumul, iar ei le merg pe urme.
Și acest gest vă invit să-l experimentați acasă, acolo unde puteți fi în picioarele goale mod inspirat de a simți totul din altă perspectivă. Iar dacă l-ați făcut – că așa au spus unii copii – repetați-l, merită!
Finalul a fost unul creativ, copiii meșterind o felicitare pe care să o ofere mamelor lor. Au lucrat cu bucurie, forma ei fiind una inedită, pe care n-o cunoșteau.
La mulți ani tuturor mamelor! Să fie sănătoase pentru a-și crește pruncii prețuind fiecare clipă petrecută împreună. Semințele sădite acum, la începutul de drum al micului om, vor rodi din plin dacă vor fi îngrijite cu determinare, consecvență, perseverență și dragoste. Poate prima ar fi trebuit fi pusă dragostea!
