Sunt flori pe lângă care nu poți trece fără să te oprești. Nu neapărat pentru că sunt spectaculoase, ci pentru că au ceva aparte, o delicatețe care te atrage și te face să le privești mai mult decât ai fi crezut. Așa sunt florile de frangipani. Le-am întâlnit din nou în Israel, în plimbările mele prin Gan Yavne, și, de fiecare dată când le-am avut în preajmă, am simțit nevoia să le acord câteva clipe în plus.
Au o frumusețe care nu caută să impresioneze, dar reușește. Petalele lor cărnoase, așezate într-o ordine aproape perfectă, cu forme rotunjite și culori care trec discret de la alb la galben, uneori cu nuanțe de roz, par lucrate cu o migală pe care numai natura și-o poate permite. Sunt flori care îți dau impresia că au fost desenate, apoi decupate cu grijă și așezate pe ramuri, acolo unde lumina le poate pune cel mai bine în valoare.
Dar frangipaniul nu se lasă descoperit doar prin privire. Are un parfum care îl face cu adevărat memorabil. Un miros delicat, cald, ușor dulce, cu o senzualitate discretă, care nu invadează, ci te învăluie. Îl simți uneori înainte să vezi floarea și, odată ce l-ai recunoscut, începi să-l cauți. E unul dintre acele mirosuri care nu rămân doar în memoria olfactivă, ci se leagă de un loc, de o stare, de o anumită lumină și de o perioadă din viață.
Poate că tocmai de aceea mi-au rămas atât de aproape. În Gan Yavne, printre casele îngrijite, străzile liniștite și vegetația care însoțește firesc viața de zi cu zi, frangipaniul pare să facă parte dintr-o poveste care nu are nevoie de prea multe cuvinte. Îl întâlnești în curți, pe lângă alei, în apropierea caselor și, fără să-ți dai seama, începi să asociezi prezența lui cu tihna acelui loc.
Am descoperit că există frumuseți pe care nu vrei doar să le privești, ci pe care ai vrea să le iei cu tine. Nu neapărat într-un buchet, ci sub forma unei amintiri care să te însoțească și după ce ai plecat de acolo. Mi-ar plăcea să pot păstra undeva parfumul acesta, să-l regăsesc într-o sticluță de parfum și, într-o zi obișnuită, departe de Israel, să-l simt și să mă întorc pentru câteva secunde pe străzile din Gan Yavne.
Pentru mine, frangipaniul a devenit mai mult decât o floare admirată în trecere. Este o parte din această călătorie, din căldura zilelor, din plimbările fără grabă și din bucuria de a descoperi lucruri aparent mărunte, dar care ajung să ocupe un loc neașteptat de mare în amintiri.
Și dacă ar fi să aleg un parfum care să poarte cu el ceva din Israelul acestor zile, cred că l-aș alege fără ezitare pe cel de frangipani. Pentru că are în el ceva din soare, din liniște, din frumusețea lucrurilor simple și din acea stare de bine pe care uneori o întâlnești într-un loc și ai vrea să o poți lua cu tine acasă.
Sunt flori care înfloresc și trec. Și sunt flori care, odată întâlnite, continuă să înflorească în amintirea ta. Frangipaniul este, pentru mine, una dintre ele.
