În această zi, soarele a strălucit atât de tare și mult încât nu am cum o încadra la ceva negativ. Starea mea de spirit a fost ok, adică m-am putut suporta eu pe mine pentru că cea mai complicată persoană din viața mea sunt eu. Știu asta de multă vreme, am lucrat și lucrez în acest sens, dar anii pe care-i am în spate au pus niște hățuri care mă trag atât de tare că-n unele momente nu că nu mă lasă să înaintez, dar mă aruncă înapoi făcând aproape inutile o parte demersurile anterioare.
Da nu mă plâng zgomotos pentru că știu că nu interesează pe nimeni, cu adevărat, lupta continuând în singurătate.
De la precedentul blue monday am parcurs un an plin cu multe mirări, cele mai multe nu chiar pozitive, însă la socoteala făcută la finalul lui am ieșit într-un echilibru oarecare.
Ce va aduce anul acesta nu am de unde ști. Ce știu, însă, e că voi îmbrățișa provocările exact așa cum vor veni. Sper să fac față și să rămân în picioare. La cum am văzut că se poate dispărea, la propriu, din viața asta cel mai tare-mi doresc să fiu sănătoasă.
Poate la voi e mai bine și dacă nu e, va fi în acest an. Zău!